BNR menține dobânda-cheie, „în condițiile incertitudinilor deosebit de ridicate”. Estimările băncii centrale privind evoluția INFLAȚIEI

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât, în ședința de vineri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, „în condițiile incertitudinilor deosebit de ridicate”, conform comunicatului băncii centrale după ședința de politică monetară. Totodată, CA al BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere au inversat mișcările de capital de pe piața financiară locală, a transmis, vineri, CA al BNR, după ședința de politică monetară, în cadrul căreia a decis menținerea actualelor rate.

„În ultima perioadă, ieșirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra raportului cerere-ofertă pe piața valutară, a rezervelor valutare ale României și a cursului de schimb al leului”, arată oficialii BNR.

Conducerea băncii centrale a trecut în revistă cele mai recente evoluții ale economiei și a aprobat și raportul asupra inflației, care va fi făcut public pe larg săptămîna viitoare.

Rata anuală a inflației s-a redus, dar mai puțin decât s-a anticipat

Rata anuală a inflației s-a redus la 4,86% în martie 2025, de la 5,02% în februarie, ca urmare a ieftinirii combustibililor și energiei, al cărei impact l-a devansat pe cel generat de accelerarea creșterii prețurilor alimentelor.

Pe ansamblul trimestrului I 2025, rata anuală a inflației s-a redus mai puțin decât s-a anticipat, de la nivelul de 5,14% atins în decembrie 2024, arată bancherii centrali, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele combustibili și produse din tutun, împreună cu cele de la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, au fost contrabalansate parțial ca impact de accelerarea creșterii prețurilor energiei, prețurilor administrate și a prețurilor alimentelor procesate.

Potrivit BNR, ăn luna aprilie 2025, rata anuală a inflației s-a menținut la 4,85%, în contextul influențelor divergente venite, pe de o parte, din noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și produse din tutun, precum și la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, și, pe de altă parte, din continuarea accelerării creșterii prețurilor alimentelor și a prețurilor energiei, inclusiv pe seama unui efect de bază nefavorabil.

Astfel, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în aprilie 2025 la 4,9%, de la 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus la 5,0% în aprilie, de la 5,6% în decembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în aprilie 2025 la 5,3%, de la 5,8% în decembrie 2024.

„Datele preliminare indică o stagnare a activității economice în trimestrul I 2025, față de avansul ușor anticipat în februarie, precum și scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată”, precizează BNR.

Astfel, vânzările cu amănuntul și-au încetinit considerabil creșterea în termeni anuali pe ansamblul trimestrului I 2025, iar serviciile prestate populației au înregistrat o scădere în ianuarie-februarie, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a urcat mult în teritoriul pozitiv în primele două luni ale anului de la valoarea puternic negativă din trimestrul precedent, în principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidențial și pe cel al construcțiilor inginerești.

În același timp, producția industrială a suferit o contracție accentuată în trimestrul I 2025, după ușoara redresare din trimestrul precedent, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit semnificativ decalajul negativ față de cea a importurilor, care a crescut mult mai pronunțat în raport cu trimestrul IV 2024.

„Drept urmare, deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut în primul trimestru al anului curent, iar deficitul de cont curent a continuat să-și mărească ritmul înalt de creștere în termeni anuali”, arată BNR.

În ceea ce privește piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a accelerat creșterea în intervalul ianuarie-februarie 2025 în raport cu trimestrul precedent, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) s-a redus pe ansamblul primelor trei luni ale anului curent, după ce a urcat și s-a menținut la o valoare medie de 5,7% în semestrul II 2024.

Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a încetinit descreșterea în trimestrul I 2025, rămânând la un nivel de două cifre, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a mărit la 16,6% pe ansamblul intervalului, după scăderea considerabilă consemnată în trimestrul IV 2024. Sondajele de specialitate din luna aprilie indică însă o slăbire a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o scădere semnificativă a deficitului de forță de muncă raportat de companii, față de nivelurile în creștere atinse de cei doi indicatori în trimestrul I 2025, potrivit BNR.

Condițiile de pe piața financiară, „puternic afectate de contextul electoral”

CA al BNR apreciază că piața financiară a fost puternic influențate de contextul electoral recent.

„Condițiile de pe piața financiară au rămas relativ stabile în aprilie, pentru ca apoi să fie puternic afectate de contextul electoral și de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, de natură să genereze mari incertitudini și să amplifice îngrijorările investitorilor legate de perspectiva consolidării bugetare și a situației macroeconomice în ansamblul ei. Astfel, după ce s-au menținut practic constante în luna aprilie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, îndeosebi pe maturitățile mai scurte. Totodată, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere semnificativă și a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD s-a mărit chiar mai pronunțat, în condițiile accentuării tendinței de întărire a monedei americane pe piețele financiare internaționale”, potrivit BNR.

În ceea ce privește dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat, aceata s-a redus la 9,2% în luna martie, de la 9,4% în februarie, ca urmare a scăderii consemnate de ritmul creditului acordat societăților nefinanciare, ce a fost doar parțial compensată ca impact de accelerarea pe mai departe a creșterii împrumuturilor populației, exclusiv pe seama creditului în lei pentru locuințe. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se mărească lent, ajungând la 70,0% în martie, de la 69,9% în februarie.

Inflația va continua să fluctueze

Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat în ședința de vineri și Raportul asupra inflației, ediția mai 2025, document ce încorporează datele și informațiile disponibile până la data de 30 aprilie 2025.

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației își va prelungi evoluția fluctuantă până în trimestrul III 2025, pe fondul unor efecte de bază și al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică. Ea va descrește apoi, timp de patru trimestre, pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în trimestrul I 2026 și doar marginal sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând ulterior relativ constantă”, a transmis BNR.

Descreșterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaționiste și influențe venite din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent și să se restrângă lent ulterior.

CA al BNR precizează că incertitudini și riscuri mari decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, corelată în mare măsură cu mișcarea cotațiilor materiilor prime, precum și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potențial impact semnificativ asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.

„Incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, inclusiv în actualul context politic intern, date fiind, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv. Existența unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială, inclusiv din perspectiva nevoii de corecție ordonată a dezechilibrului extern, precum și prin implicațiile asupra accesibilității și costului finanțării sectorului public și a celui privat”, arată BNR.

Banca centrală reiterează în acest context că absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

„Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și a situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul incertitudinii și efectelor potențial generate de politica comercială a SUA și de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune”, potrivit BNR.

Astfel, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor deosebit de ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de vineri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea la maximum a fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, se arată în comunicatul băncii centrale.

BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată pe  20 mai, iar următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe 8 iulie.

Citiți și:

De ce a sărit cursul euro de PRAGUL psihologic de 5 lei și care sunt șansele să coboare sub el? Explicațiile și previziunile președintelui CFA România

SALARIILE nete ale românilor au CRESCUT de peste 16.000 de ori, nominal, în ultimii 34 de ani. Cât de mult încasează în plus în mod real față de 1990 – INFOGRAFIC