Bolojan, guvernul multinaționalelor. Un economist celebru și un antreprenor român fac lumină în scandalul mutării profiturilor peste granițe. Ce ne ascunde guvernul

După ce a izbucnit scandalul mutării profiturilor peste granițe, Gândul a stat de vorbă cu un economist celebru și un antreprenor român pentru a desluși problema externalizării profiturilor peste granițe. Scandalul a luat amploare după ce Guvernul României a adoptat, vineri, ordonanța prin care a abrogat articolul 25.1 din Codul Fiscal, care limita anterior deductibilitatea cheltuielilor între firme afiliate nerezidente la 1%.

Prin această decizie, companiile multinaționale pot să deducă cheltuieli mai mari pentru consultanță, management sau servicii similare prestate de firmele lor din afara României. Modificarea legislativă a stârnit un val de critici în spațiul public, pentru că este văzută ca un nou avantaj pentru marile companii internaționale, în contextul în care românii și firmele românești se confruntă cu presiunea fiscală tot mai mare.

Guvernul a emis ordonanța fără ca aceasta să fie discutată public, fără pachet de legi și cu asumarea răspunderii. Aceasta a fost a doua ordonanță de acest gen, după ce, în luna decembrie a anului trecut, Guvernul Bolojan a înjumătățit taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari, de la 1% la 0,5%. Până la adoptarea acestei ordonanțe, cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, serviciilor de management sau consultanță realizate către entități afliate nerezidente, în special companii din cadrul grupurilor multinaționale, puteau fi deduse doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor.

Acum, după cadoul oferit de Executiv, multinaționalele au libertatea de a „externaliza” profiturile către firmele lor subsidiare din grup, fără să aibă parte de vreo restricție de deductibilitate. Firmele internaționale pot să deducă mai mult de 1% pentru cheltuielile realizate de către firmele lor afiliate din alte țări.

Aurelian Dochia: România trebuie să analizeze unele prevederi legislative

Analistul economic Aurelian Dochia explică pentru Gândul faptul că eliminarea plafonului de deductibilitate nu este o măsură gândită exclusiv pentru a favoriza companiile multinaționale, ci face parte dintr-un proces mai amplu de aliniere a legislației fiscale românești la standardele OCDE, la care România încearcă prin toate metodele posibile să adere. Dochia spune că limitarea la 1% a fost introdusă relativ recent în contextul în care firmele multinaționale ar fi folosit plățile pentru servicii de consultanță, management sau proprietate intelectuală către entități din grup ca instrument de optimizare fiscală, practic, să-și reducă artificial profitul impozabil în țara noastră. Companiile mari, mai ales cele multinaționale, folosesc un mecanism, legal, numit „optimizare fiscală”. Practic, prin intermediul acestui mecanism, o companie plătește taxe cât mai mici la bugetul de stat.

„România trebuie să alinieze unele prevederi legislative la practicile recomandate de această organizație. Trebuie să ne amintim că limitarea deductibilității unor cheltuieli a fost o măsură introdusă recent, acum doi-trei ani, și pornea de la supoziția că firmele străine folosesc plățile către subsidiare ca o modalitate de a-și reduce baza impozabilă în România.”

Feliciu Paraschiv: Topul retailerilor este „bântuit” de companiile mari

Din perspectiva mediului de afaceri, Feliciu Paraschiv, proprietarul lanțului de magazine Paco Supermarkets, atrage atenția că problema nu este una doar de natură fiscală, ci ține de un dezechilibru structural între marile lanțuri de retail, în mare parte multinaționale, și firmele românești de dimensiuni mici și medii. Antreprenorul a explicat pentru Gândul că, în retail, marjele de profit sunt foarte reduse și se situează între 2 și 3% profit net. Cu toate acestea, există situații în care companii foarte mari, cu sute sau mii de magazine, raportează pierderi ani la rând, un fapt destul de ilogic în mediul de business.

„Marjele de profit sunt undeva între 2–3% profit net. Deși sunt companii care raportează pierdere de foarte mulți ani, lucru destul de ilogic în business. Adică dacă eu generez pierdere cu 1.400 de magazine, de ce mai fac business?”

De asemenea, Feliciu Paraschiv subliniază că retailerii mici sunt dezavantajați de negocierile cu furnizorii și nu reușesc să obțină profituri la fel de mari precum companiile internaționale. Din această cauză, aceștia obțin discounturi mai mici, au costuri logistice mai mari și o capacitate redusă de a-și optimiza operațiunile. În opinia acestuia, deși există câteva rețele românești care au reușit să intre în topul celor mai mari retaileri din România, clasamentul continuă să fie dominat de companiile mari, internaționale.

„Retailerii mici generează profit mic din cauza negocierilor mai dure. Puterea de negociere este mult mai mare la retailerii mari. La retailerii mici, discounturile sunt mai mici și costurile mai mari. Dacă nu sunt optimizate perfect, atunci profiturile sunt foarte mici. Ei încă învață. Sunt câteva rețele românești care au reușit să fie în top 25 de retaileri, dar topul este „bântuit” de companiile mari.”

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Populația, din ce în ce mai sărăcită, multinaționalele, din ce în ce mai ajutate. Bolojan a dat o ordonanță de guvern care ajută companiile străine să-și scoată profiturile din România, fără limite
• Guvernul multinaționalelor! Românii, cocoșați de taxe și impozite, se pregătesc de cele mai sărace sărbători. Companiile primesc un cadou nesperat pe final de an: Bolojan le înjumătățește impozitul