Guvernul multinaționalelor! Românii, cocoșați de taxe și impozite, se pregătesc de cele mai sărace sărbători. Companiile primesc un cadou nesperat pe final de an: Bolojan le înjumătățește impozitul

Austeritatea a fost cuvântul de bază pentru guvernarea Bolojan în 2025. Cea mai notabilă modificare legislativă a fost creșterea de TVA de la 19% la 21% și eliminarea unor cote reduse, care s-a văzut imediat în majorarea prețurilor la raft și, bineînțeles, în inflație. Au crescut aproape toate taxele care puteau crește pentru populație, dar, pe final de an, guvernul Bolojan vine cu o surpriză: înjumătățește taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari, de la 1% la 0,5%. Din 2027, anunță că o elimină complet.

Nu este clar din ce motiv vine această decizie, în condițiile în care guvernul Bolojan a declarat austeritate pentru toată lumea, dar, așa cum se vede în acordul Coaliției, mai puțin pentru companiile mari.

FLASH NEWS Ce aduce nou programul de guvernare al lui Veștea față de cel al lui Bolojan: Mai puțin șoc fiscal, mai mult ADN social-democrat

23:46

PODCAST ALTCEVA Anghel Damian, despre libertatea artistică: „Există niște reguli CNA care te obligă să mergi în anumite direcții”

23:00

Cronologia evenimentelor de miercuri: Guvernul a avut o întrevedere cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini (FIC), care reunește unele dintre cele mai mari companii multinaționale prezente în România. Seara, în spațiul public a apărut un nou acord în coaliția de guvernare care prevede că impozitul minim pe cifra de afaceri va scădea de la 1% la 0,5%, iar din 2027 va fi eliminat complet.

Cele mai scumpe sărbători pentru români

Dacă acordul va rămâne în picioare până la finalul anului, va fi clarificat în următoarele zile. Ce este clar, însă, este faptul că românii vor avea parte de cele mai scumpe sărbători din ultimii ani. De altfel, România este campioana europeană incontestabilă a inflației.

Inflația, cel puțin cifrele oficiale, a ajuns la aproape 10%. Că scumpirile se simt mai tare în realitatea din buzunare, este o discuție veche.

Dacă prețurile nu se mai opresc din creștere, salariile se opresc. De exemplu, creșterea salariului mediu net a fost de 4,3% în octombrie 2025 față de aceeași lună din anul precedent. Spre comparație, prețurile au crescut cu 10%, deci puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu circa 6%.

Impozitul minim pe cifra de afaceri, sursă de venit la buget

Devine cu atât mai puțin explicabilă decizia guvernului Bolojan de a scădea impozitul minim pe cifra de afaceri cu cât acest bir reprezenta o sursă importantă de venit.  De exemplu, conform calculelor Gândul, în 2025 plusul la bugetul de stat ar urma să fie de cel puțin 4 mld. lei, adică suma încasată în 2024.

Companiile mari, în special cele multinaționale, folosesc un mecanism, legal, care se numește „optimizare fiscală”. În termeni practici, acest lucru înseamnă – firesc – plata unor taxe cât mai mici la bugetul de stat. Pentru că nu a găsit o variantă de reducere a acestor „optimizări fiscale” – care înseamnă, de exemplu, facturi tăiate pentru costuri de management cu companiile din grup, astfel scăzând baza de impozitare din România – Guvernul Ciolacu a venit cu această măsură.

Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri nu s-a aplicat exclusiv companiilor multinaționale, ci tuturor firmelor din România cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. O aplicare limitată doar la multinaționale ar fi avut un caracter discriminatoriu.

Pe scurt, impozitul se calculează astfel: mai întâi se vede cât ar avea compania de plătit ca impozit pe profit, adică 16%. Separat, se calculează și un impozit minim de 1% din cifra de afaceri, din care se pot scădea unele cheltuieli, de exemplu cele cu investițiile.

Dacă impozitul pe profit iese mai mic decât cel de 1% din cifra de afaceri, firma plătește impozitul mai mare, adică pe cel calculat din cifra de afaceri. Dacă, dimpotrivă, impozitul pe profit este mai mare, atunci se plătește impozitul pe profit.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI: