Brașovul își face temele pentru următoarea rundă de fonduri europene, după PNRR. Miza: Bugetul multianual al UE 2028–2034

Brașovul intră în cursa pentru următorul val de fonduri europene cu sute de proiecte finanțate sau aflate în pregătire, după experiența PNRR care a arătat care sunt provocările de la un proiect bine structurat pe hârtie la implementarea de facto. Pentru 2028–2034, administrația locală și cea județeană încearcă să pregătească din timp portofoliul de investiții, în timp ce Regiunea Centru își construiește strategia pe baza căreia vor fi negociate viitoarele programe europene.

Miza nu este însă doar câți bani europeni va putea atrage județul, ci ce proiecte va avea suficient de mature pentru a putea concura pentru acești bani.

Brașovul vizează fondul european pentru coeziune, estimat la 865 miliarde euro

În mai, la sediul Consiliului Județean Brașov, peste 50 de reprezentanți ai administrației, mediului de afaceri, universităților și societății civile din Regiunea Centru s-au reunit pentru a porni oficial elaborarea Planului de Dezvoltare Regională 2028–2034. Documentul va sta la baza priorităților regionale și a viitoarelor negocieri pentru fondurile europene.

”Propunerea Comisiei Europene privind negocierea fondurilor alocate statelor membre, stabilirea priorităților și implicarea actorilor naționali și regionali, a fost susținută în iulie 2025, fiind prezentat un buget de aproape 2000 de miliarde de euro la nivel european, pentru finanțarea priorităților politice europene.

Din acest buget, pilonul în care ne încadrăm și noi cu dezvoltarea regională, respectiv Fondul european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate pentru perioada 2028-2034 este estimat la 865 miliarde euro”, a declarat în acel context Simion Crețu, director general ADR Centru.

 Primarul Brașovului, George Scripcaru, despre „lecția PNRR”: : Nu ajunge doar să scrii un titlu frumos

În aceeași perioadă în care directorul ADR Centru, Simion Crețu, spunea că județul are circa 200 de proiecte contractate și alte 45 în curs de contractare, cu o valoare de peste 350 de milioane de euro, Primăria Brașov prezenta o analiză potrivit căreia, în perioada 2020–2024, proiecte de peste 1,05 miliarde de lei ar fi pierdut finanțarea europeană: aproximativ 500 de milioane de lei din PNRR, 350 de milioane din Programul Regiunea Centru și 200 de milioane din fostul POR.

La acel moment, edilul Brașovului, George Scripcaru , a precizat că „lecția” acestei evaluări este că nu este suficient să existe bani europeni și proiecte care arată bine pe hârtie. Contează cât de pregătite sunt proiectele atunci când apare finanțarea.
spune că tocmai aceasta este una dintre concluziile pe care municipalitatea le-a tras din perioada precedentă.

„Am făcut o analiză la zi pe toate programele de finanțare, fie că vorbim de POR, fie că vorbim de PNRR sau Programul Regiunea Centru, dar am început pregătirile și pentru următorul exercițiu financiar, 2028–2034”, declara primarul în mai.

Experiența actualului ciclu a arătat și unde pot apărea blocajele. În aceeași declarație, primarul atrăgea atenția că existența unui proiect pe hârtie nu este suficientă pentru accesarea finanțării: „Nu ajunge doar să scrii un titlu frumos pentru un proiect (…) după aceea să nu faci pașii necesari”, a precizat el.

Prioritățile de finanțare ale Brașovului

Pregătirea viitorului portofoliu de proiecte vine după o perioadă în care județul a atras un volum important de finanțări europene. La nivelul Programului Regiunea Centru 2021–2027, până în septembrie 2026 fuseseră lansate 38 din cele 41 de apeluri prevăzute, cu o alocare de aproximativ 1,36 miliarde de euro. La nivel regional erau contractate 948 de proiecte, în valoare totală de 2,11 miliarde de euro.

La nivelul județului, procesul a intrat în toamnă într-o etapă mai concretă. În septembrie a avut loc prima reuniune a grupului județean de lucru pentru Brașov, în cadrul căreia au fost discutate prioritățile de finanțare și propunerile de proiecte care urmează să fie incluse în procesul regional de planificare. Reprezentanții administrației locale au pus pe listă tranziția verde, cercetarea și inovarea, sprijinirea IMM-urilor și digitalizarea, infrastructura socială și medicală, educația și integrarea tinerilor pe piața muncii, precum și reducerea decalajelor dintre comunități. Au fost indicate, de asemenea, transportul și mobilitatea, turismul și cultura și dezvoltarea ecosistemului de inovare drept zone importante pentru viitoarea dezvoltare a județului.

Iar județul nu intră în noua rundă de finanțare europeană de programare de la zero. Prin actualul Program Regional Centru au fost finanțate deja mai multe proiecte de infrastructură rutieră, sănătate și digitalizare.

În plus, PNRR a adus o dinamică diferită față de programele regionale tradiționale: proiecte cu termene foarte strânse, jaloane și ținte precise și o presiune mult mai mare asupra capacității administrative de implementare.

Ce perspective aduce noua rundă de bani europeni pentru mediul de afaceri din Brașov

Pentru Camera de Comerț și Industrie Brașov, problema nu este doar atragerea banilor europeni, ci și capacitatea economiei locale de a genera investiții și companii care să crească. Președintele CCI Brașov, Silviu Costea, vorbea în aprilie despre nevoia de a susține simultan companiile mari și IMM-urile și de a crește vizibilitatea firmelor locale pe piețele externe.

„Voi continua să atrag și să sprijin marile companii care aduc capital, dar și IMM-urile care aduc viață orașului”, declara Costea la acel moment.

De altfel, arhitectura bugetului multianual al UE 2028-2034 prevede componenta de cercetare, inovare și competențe ca fiind una dintre direcțiile incluse deja în pregătirea regională. Universitatea Transilvania din Brașov este unul dintre actorii locali care pot lega această componentă de economia reală, prin infrastructura de cercetare și relația cu industria. Rectorul Ioan Vasile Abrudan a vorbit în acest an despre atragerea de finanțări externe pentru cercetare și despre colaborarea universității cu mediul economic. Brașovul are mai puțin de doi ani în care să schițeze acest ecosistem format din administrația publică, mediul de afaceri și mediul universitar pentru proiecte concrete, documentate și pregătite pentru finanțare. Procesul regional este deja în desfășurare, iar ADR Centru estimează finalizarea documentelor strategice în 2027. Până atunci, județul trebuie să își definească proiectele pe care vrea să le ducă în următorul exercițiu financiar.