Ce se ascunde în spatele creșterii economice record a României. Tabloul complet din datele detaliate ale Statisticii
Astfel, industria a avut o creștere de 7,3% semestru la semestru, ceea ce, având în vedere ponderea sa de 23% în PIB, a determinat o contribuție la creșterea economică de 1,7 puncte procentuale.
Comerțul, cu o pondere de 20% în PIB, a crescut cu 8% în primul semestru și a contribuit la creșterea economică cu 1,5 puncte procentuale. În sfârșit, informațiile și comunicațiile, deși au o pondere de doar 6% în PIB, creșterea de 13% în S1 le așază cu o contribuție de 0,8 puncte procentuale.
Acesta este, de altfel, cel mai rapid ritm de creștere dintre sectoarele economiei.
„Industria este principalul motor al creșterii (pe partea de resurse – n. red.) în prima parte a anului, urmată de comerț; dar cred că este important să ne uităm și la cealaltă latură a PIB-ului, respectiv la structura de utilizare a acestuia, unde putem spune că avem motive de preocupare”, comentează Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank.
Potrivit datelor INS de ieri, pe partea de formare a PIB, doar construcțiile au contribuit negativ la PIB – un minus de 0,2%.
În ceea ce privește partea de utilizare a PIB, spuma a luat-o, cum era de așteptat, consumul care, cu 79,2% participație la formarea PIB, a contribuit la creșterea economică cu 5,5%, în vreme ce investițiile (23% din PIB) au avut o contribuție modestă, de doar 0,2%. Stocurile au contribuit la creșterea economică cu 0,8%, în vreme ce exportul net a avut o contribuție negativă (minus 0,7%), din cauză că importurile cresc peste exporturi.
„Creșterea economică vine aÂproaÂpe în totalitate din conÂsum, pe partea de utiliÂzare a PIB. Un impact puternic l-a avut majorarea salariilor, ceea ce, dincolo de această creștere bună, nu este tocmai OK. O creștere care vine aproaÂpe exclusiv din consum se va vedea curând în inflație. Inflația este «bună» dacă vine din conÂsumul companiilor, dar este probleÂmaÂtică atunci când este rezultatul unor măsuri adÂminisÂtrative cum este creșterea salariilor, făÂră ca aceste majorări să fie rodul unui avans al productivității”, comentează econoÂmistul Dragoș Cabat.