CERCETAREA ȘI INOVAREA, la pământ în 2018. Domenii care au ajuns sub nivelul din 2008
Și nici nu poate fi altfel, în condițiile în care cercetarea românească a ajuns sub nivelul din 2008, aproape de momentul intrării în UE și la o șesime din obiectivul UE pentru 2020. Anul trecut ne-am situat pe penultima poziție între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, cu doar 0,5% din PIB, la un sfert față de media UE (2,07% din PIB) și departe de cei 3% din PIB stabiliți pentru 2020.
România este singura țară din est care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători, în ultimii zece ani, cu un minus de 24%. Pentru comparație, în Ungaria numărul cercetătorilor a crescut cu 59%. Analiștii mai spun că avem cea mai mare pondere de cercetători în sectorul public din Europa, de trei ori mai mulți decât media continentului, ceea ce înseamnă pur și simplu birocrație, dar și o cercetare în sectorul privat cât se poate de anemică.
Pe plan internațional există un interes tot mai mare al statelor pentru susținerea inovației și cercetării – Rusia, Franța și Marea Britanie au investit sume considerabile în clustere tehnologice menite să mai știrbească din laurii Silicon Valley. Lipsită de capabilitățile financiare ale statelor pomenite, România ar putea miza pe clustere regionale, care să ajungă la un grad de maturitate. Afaceri de bună calitate, în care statul român să aibă implicare doar în finanțare, nu și în management. Clujul și Bucureștiul apar în listele de clustere tehnologice în măsură să atragă investitori, bani și talente, dar și Budapesta, KIevul, Praga, Brno, Sofia, Cracovia (are 50.000 de specialiști IT) sau Vilnius se află în aceeași cursă, cu bani mai mulți ăi cu mai multă preocupare din partea autorităților.
În noiembrie Ministerul Cercetării și Inovării pierdea din buget 228,9 milioane de lei, alături de Educație, Cultură, Comunicații și Societății Informaționale, Comerț și Antreprenoriat. Dacă ignorăm Finanțele și Agricultura, nu putem să nu remarcăm faptul că ministerele enumerate mai sus au, toate, legături mai mult sau mai puțin subtile între ele, dar și cu antreprenoriatul, inițiativa privată, știința de carte, dezvoltarea talentelor și a infrastructurii. Lăsând toate aceste domenii fără bani, sau așezând în fruntea lor persoane care nu știu a dezvolta, a impulsiona și a extrage antreprenoriat, inițiativă privată, știință de carte, dezvoltare de talente și a infrastructură, să nu ne mirăm de statistici și rezultate.
La deschiderea anului universitar, președintele Klaus Iohannis, remarca că Guvernul face pași înapoi în ceea ce privește cercetarea și inovarea, iar legislația în domeniul educației este instabilă și lipsită de direcție.
Pași înainte ar însemna că România ar trebui să aloce pentru cercetare și inovare de 12 ori mai mult pentru a atinge ținta anului 2020, de opt ori mai mult pentru a ajunge la media UE și de 4 ori mai mult pentru a ajunge la nivelul Poloniei.