Cum ar putea Guvernul Ponta să aducă România în pragul recesiunii. Calculele pentru bugetul anului electoral 2016

Publicat: 14/10/2015, 12:05

Într-o singură lună Guvernul s-a angajat la cheltuieli suplimentare anuale de circa 760 de milioane de euro (3,4 miliarde de lei) prin majorarea salariilor din Sănătate (cu 25% de la 1 octombrie, circa 200.000 de beneficiari – 1,7 miliarde de lei anual) și din Educație (15% de la 1 decembrie, circa 300.000 de beneficiari – 1,7 miliarde de lei anual), respectiv 0,4% din PIB.

La 1 ianuarie anul viitor intră în vigoare noul Cod Fiscal, al cărui impact ar putea fi de circa 2,2% din PIB, în condițiile în care România s-a angajat în fața Comisiei Europene să respecte un deficit bugetar de circa 1,2% din PIB, cu o marjă de ajutor temporar (pentru că datoria publică este sub 60% din PIB) de 0,5 puncte procentuale. Dar asta nu e tot. Misterioasa lege a salarizării în sistemul public, a cărei prezentare și asumare de către Guvern a fost amânată până la începutul lunii noiembrie ar putea aduce un deficit bugetar suplimentar încă circa 2% din PIB.

Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar ar putea exploda

„Sunt două mari provocări. Codul Fiscal, chiar și în această a doua formă votată de către Parlament, are un impact semnificativ, de 2,2% din PIB la care adăugăm și recenta majorare a salariilor din învățământ, de încă 0,2% din PIB. La acestea adăugăm însă și efectele noii legi a salarizării, despre care nu se știu prea multe lucruri în acest moment. Inițial se vorbea despre o convergență a salariilor de 60% în 2016, ceea ce ar corespunde unui plus de 15,5 miliarde de lei pe partea de cheltuieli, respectiv încă 2% din PIB. Este un impact mare, nesustenabil, care va duce și la încălcarea angajamentelor luate prin Pactul de Creștere și Stabilitate – MTO„, a declarat, pentru gândul, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, organism neutru, tehnocrat, instituit la cererea expresă a FMI pentru a monitoriza activitatea fiscală a guvernelor din România.

Cu o datorie mică, raportată la PIB, România și-ar putea permite, teoretic, să împrumute banii de care are nevoie. Doar că în timp ce alte state pot susține datorii publice care depășesc valoarea anuală a economiei lor, România nu poate. Anul trecut statul a plătit doar pe dobânzile aferente datoriei publice 2,3 miliarde de euro, respectiv 1,5% din PIB, nivel asemănător cu cel al bugetelor unor ministere „mai mici”.

Ar putea fi anulate sacrificiile din 2010

„În perioada de ascensiune economică este nevoie de o consolidare a datoriei publice pentru a fi pregătiți la următoarea recesiune. Așa este economia, funcționează în cicluri. Să nu uită că la începutul recesiunii din 2009 România avea o datorie publică de 13% din PIB. Acum este de 40% din PIB și se îndreaptă spre un prag critic, asupra căruia a atras recent atenția și Banca Națională a României. După actualele coordonate am putea urca datoria publică la 45-46% din PIB. Este posibil ca următoarea recesiune să găsească România cu o datorie de 50% din PIB. Să nu uităm că recesiunea din 2009 a fost atât de dură tocmai pentru că nu am avut spații de manevră”, explică Dumitru.

De la începutul lui 2009 până la începutul acestui an datoria administrației publice a crescut de la 69,02 miliarde de lei, respectiv o pondere de 13,2% din PIB, la 259,6 miliarde de lei, respectiv o pondere de 38,8% din PIB. Spre comparație, suma de 160 de miliarde de lei cu care a crescut datoria publică în ultimii șase ani este mai mare decât PIB-ul României din 2002, care a fost de 152 de miliarde de lei.

Desigur, în rapoartele și strategiile oficiale, de pe site-ul ministerului de Finanțe, documente oficiale, publice și asumate integral de către Guvern, ținta de deficit bugetar pentru anul viitor este în jurul valorii de 1% din PIB, nu de 5,6% din PIB (1% la care se adaugă angajamentele actuale, impactul noului Cod Fiscal și posibilul impact al noii legi de salarizare în sistemul bugetar, de 4,6% din PIB în total), cât ar putea fi în urma deciziilor luate sau anunțate de către Executiv pentru 2016.

Așa arată estimările privind evoluția deficitului bugetar anul viitor, conform strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2015-2018, document făcut public în decembrie 2014:

Așa arată estimările privind deficitul bugetar pentru anii viitori, conform programului de convergență pentru perioada 2015-2018, document făcut public în aprilie 2015:

Singurul lucru pe care trebuie să îl facă Guvernul, cu sprijinul Parlamentului, este să nu cheltuiască bani publici cu mult mai mulți decât încasează, respectiv să mențină deficitul bugetar la un nivel considerat maximal de către experți, care se situează sub pragul de 3% din PIB.

Recent, cu ocazia raportului asupra stabilității financiare, oficialii BNR au prezentat, într-o analiză, ceea ce consideră a fi pragul maximal al datoriei publice în PIB, prag de care dacă trece, România are o posibilitate de 50% să reintre în recesiune. Pragul este de 45% din PIB, adică nu foarte departe de situația actuală în care se află datoria publică.

De precizat că prezentarea în sine a fost citită de către Liviu Voinea, membru în consiliul de administrație al BNR din toamna lui 2014 (când a fost votată în Parlament actuala conducere a băncii centrale), care a ocupat în perioada mai 2012 – decembrie 2012 funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanțe și în perioada decembrie 2012 – august 2014 funcția de ministru delegat pentru buget, ambele mandate în guvernele Ponta.

Pe scurt, BNR susține că (pagina 56 din raportul asupra stabilității financiare) „nivelul actual al datoriei publice este sustenabil, dar s-a apropiat de nivelul critic, a cărui depășire ar avea consecințe negative asupra creșterii economice (probabilitatea de recesiune fiind de peste 50 la sută) și asupra capacității ulterioare de împrumut în condiții adecvate”, în timp ce „menținerea deficitului în limitele stabilite prin MTO ar permite creșterea datoriei publice nominale, fără a se majora și nivelul datoriei publice raportat la PIB”. Avertismentul băncii centrale continuă: „chiar și în condițiile favorabile ale menținerii costurilor actuale cu datoria publică și al creșterii economice la nivelul PIB potențial, un deficit bugetar de cca. 3 la sută din PIB ar conduce la depășirea pragului critic al datoriei publice în următorii 3 ani”.

În mediul politic există de ani buni discuții privind necesitatea unui deficit bugetar, necesitatea de a cheltui puțin mai mult decât produci, pentru a te putea dezvolta mai repede, respectiv pentru a recupera diferența de nivel de trai față de media UE, principalul indicator la care ne raportăm.

„Poți să ai deficite mari cu două condiții: să le poți finanța și să fie făcute pentru investiții, nu pentru o factură socială mai mare. Investițiile pot garanta consolidarea economiei și pot garanta, pe viitor, o dezvoltare sănătoasă”, spune președintele Consiliului Fiscal.

În ceea ce privește părerile conform cărora lipsa unui deficit bugetar consistent limitează creșterea economică, Ionuț Dumitru răspunde, sec, că Guvernul actual tocmai dovedește acum că aceasta este o idee falsă: în primele șase luni ale acestui an economia a crescut cu 3,8% din PIB, în condițiile în care la finele primului semestru bugetul nu numai că nu a avut un deficit mare, ci a avut un excedent de 0,6% din PIB.

În același timp însă, în primele opt luni ale acestui an, perioadă la finalul căreia excedentul bugetar a fost de 6,46 miliarde de lei (aproape 1% din PIB), statul a cheltuit pe dobânzile aferente datoriei publice cu 26% mai mult decât pe investițiile (cheltuielile de capital) făcute direct de stat, fără a luat în considerare fondurile europene, respectiv 7,5 miliarde de lei față de 5,9 miliarde de lei.