Calitatea locurilor de muncă devine o miză economică pentru UE. Comisia Europeană: Șocul energetic declanșat de conflictul din Orientul Mijlociu frânează crearea de noi locuri de muncă

Calitatea locurilor de muncă influențează productivitatea și competitivitatea economiei europene, într-un context marcat de încetinirea angajărilor, deficit de personal și presiuni asupra veniturilor gospodăriilor. Raportul anual al Comisiei Europene evidențiază diferențele dintre sectoare și statele membre, impactul inteligenței artificiale asupra muncii și legătura dintre creșterea salariilor și productivitate. În cursul acestui an, Comisia urmează să prezinte Actul privind locurile de muncă de calitate.

Piața muncii din UE rămâne rezilientă, însă încetinirea creșterii ocupării, productivitatea redusă și scumpirea energiei pun presiune asupra perspectivelor economice. În 2025, rata ocupării a ajuns la 76,1%, iar șomajul s-a menținut la un minim istoric de 6%. Pentru 2026, Comisia Europeană estimează că șocul energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu va reduce numărul locurilor de muncă nou-create cu aproximativ 440.000.

În acest context, raportul anual privind ocuparea și situația socială arată că îmbunătățirea calității locurilor de muncă poate susține productivitatea, dezvoltarea competențelor și capacitatea companiilor de a atrage și păstra angajați.

Deficitul de forță de muncă,  mai pronunțat în cazul locurilor de muncă de calitate mai slabă

Documentul subliniază că deficitul de forță de muncă este adesea mai pronunțat în cazul locurilor de muncă de calitate mai slabă, ceea ce arată că îmbunătățirea condițiilor de muncă poate contribui la atragerea și păstrarea angajaților în domeniile în care aceștia sunt cel mai mult necesari. La rândul său, creșterea productivității poate contribui la îmbunătățirea salariilor și a condițiilor de muncă.

În cursul acestui an, Comisia va prezenta Actul privind locurile de muncă de calitate (Quality Jobs Act), în urma consultării în a doua etapă a partenerilor sociali europeni.

Calitatea locurilor de muncă diferă în continuare între țări, sectoare și ocupații

Calitatea locurilor de muncă variază de la un sector la altul. Aceasta este mai ridicată în sectoarele cu importanță strategică și economică pentru UE, în special în industria prelucrătoare și în serviciile intensive în cunoaștere. În schimb, ocupațiile în care există deficit de forță de muncă presupun adesea programe de lucru mai atipice, locuri de muncă mai puțin sigure și salarii mai mici.

Raportul arată că locurile de muncă de mai bună calitate sunt mai frecvente în sectoarele informațiilor și comunicațiilor, financiar și al asigurărilor, în administrația publică, precum și în activitățile profesionale, științifice și tehnice.

Locurile de muncă de calitate mai slabă se regăsesc mai frecvent în serviciile de cazare și alimentație publică, în serviciile administrative și de suport, precum și în unele ocupații din servicii care necesită un nivel mai redus de calificare.

Persistă, de asemenea, diferențe între statele membre. În unele țări, doi sau mai mulți indicatori ai calității locurilor de muncă s-au deteriorat în ultimul deceniu, chiar dacă tendința generală la nivelul UE a rămas pozitivă.

Salariile și productivitatea merg mână în mână

Raportul arată că salariile pot continua să crească numai dacă firmele devin mai productive. În același timp, salariile mai mari, în special salariile minime, pot încuraja companiile să investească și să inoveze, în loc să concureze prin costuri reduse cu forța de muncă.

De la adoptarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, salariile minime au crescut, în special în statele membre cu niveluri salariale mai scăzute și cu o pondere mai mare a angajaților remunerați la nivelul salariului minim.

Inteligența artificială poate crește productivitatea și îmbunătăți calitatea locurilor de muncă, ajutând angajații să se concentreze asupra sarcinilor cu valoare adăugată mai mare și să își dezvolte noi competențe. Efectele vor depinde însă de modul în care tehnologia este introdusă și reglementată.

Raportul evidențiază faptul că IA poate exercita presiuni asupra cererii de forță de muncă pentru unele posturi de început de carieră și pentru ocupațiile care implică sarcini repetitive. De asemenea, aceasta poate influența salariile și condițiile de muncă. În acest context, reprezentarea angajaților, politicile privind competențele și dialogul social devin tot mai importante.

Cercetările emergente sugerează, totodată, că utilizarea tot mai intensă a instrumentelor automatizate ar putea slăbi gândirea critică, reduce învățarea prin practică și spori nevoia de supraveghere umană.

Angajații cu mai puțină experiență înregistrează adesea cele mai mari creșteri imediate de productivitate prin utilizarea IA. Totuși, aceștia pot avea și o capacitate mai redusă de a identifica erorile, ceea ce ar putea accentua diferențele de competențe.

Tendințe privind ocuparea forței de muncă și situația socială

Raportul analizează și tendințele generale de pe piața muncii și din domeniul social la nivelul UE. Documentul arată că piața muncii europene și-a menținut reziliența. În 2025, rata ocupării forței de muncă a ajuns la 76,1%, în timp ce rata șomajului s-a menținut la un minim istoric de 6%.

Pentru 2026, raportul se bazează pe o analiză a Comisiei Europene potrivit căreia șocul energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu este de natură să încetinească creșterea ocupării forței de muncă, fără a o opri. În 2026, se estimează crearea a aproximativ 440.000 de locuri de muncă mai puțin decât s-ar fi creat în absența acestui șoc.

Chiar și în aceste condiții, perspectivele indică o încetinire a angajărilor, nu o scădere abruptă a ocupării, întrucât se estimează că angajatorii își vor păstra salariații.

În 2026, salariile reale sunt cu 1,4% peste nivelul anterior pandemiei de COVID-19, după recuperarea, în majoritatea statelor membre, a pierderilor înregistrate în 2022 și 2023.