România cumulează peste jumătate din fondurile PNRR suspendate la nivelul UE. La ce capitol ne laudă Comisia Europeană în raportul final privind Mecanismul de redresare și reziliență

România apare în raportul de miercuri al Comisiei Europene (CE) privind implementarea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) în două registre. Pe de o parte, este lăudată explicit pentru rezultatele investițiilor în infrastructura pentru copii, pe de altă parte e menționată cu 869,8 milioane de euro suspendate, în urma neîndeplinirii satisfăcătoare a șase jaloane și ținte, aflate în procedura de reevaluare.

Oficialii europeni trag linie după NextGenerationEU și anunță că 450 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi au fost deja plătite statelor membre prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), instrumentul care finanțează planurile naționale de redresare și reziliență. Suma reprezintă aproape 80% din totalul solicitat de țările Uniunii Europene. Bruxelles-ul mai are de evaluat ultimele 32 de cereri de plată, în timp ce aproximativ 123 de miliarde de euro, reprezentând 21% din anvelopa financiară, urmează să fie distribuite până la sfârșitul anului 2026, potrivit celui de-al cincilea raport anual privind implementarea mecanismului.

România figurează în raport cu 869,8 milioane euro suspendate, aferente a șase jaloane/ținte. Două suspendări au fost între timp anulate, dar pentru patru jaloane situația este încă în reevaluare.

Citește integral raportul Comisiei Europene AICI

România cumulează mai mult de o jumătate din fondurile suspendate

Comisia Europeană arată că, în prezent, 1,55 miliarde de euro din fondurile PNRR sunt suspendate pentru Bulgaria, Spania, Malta și România, iar în cazul României este vorba despre 869,8 milioane de euro, aferente a șase jaloane și ținte.

„În unele cazuri, deși fusese adoptată o decizie de suspendare, aceasta a fost ulterior anulată, ca urmare a revizuirii planului național de redresare și reziliență (PNRR). În prezent, 1,55 miliarde de euro sunt suspendate pentru Bulgaria, Spania, Malta și România”, notează CE în raport.

Totuși, suspendarea nu înseamnă automat pierderea banilor: majoritatea jaloanelor suspendate sunt îndeplinite în perioada suplimentară de șase luni acordată statelor pentru măsuri corective. Din cele 34 de jaloane și ținte suspendate la nivel european, doar patru au rămas neîndeplinite satisfăcător la finalul acestei perioade, menționează raportul din 7 octombrie, iar din cele 3,1 miliarde de euro suspendate în procedurile deja încheiate, 266,3 milioane de euro, respectiv 8,55%, au fost reduse definitiv.

La ce capitol e lăudată România în raportul Comisiei

Comisia Europeană evidențiază în raport impactul investițiilor finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență asupra infrastructurii educaționale din statele membre. În cazul României, finalizarea proiectelor de construire și renovare a facilităților pentru educația și îngrijirea copiilor a avut o contribuție semnificativă la creșterea numărului de beneficiari la nivel european:

„Aproape 6,4 milioane de elevi au beneficiat de spații și facilități noi sau modernizate cu sprijinul MRR. Această capacitate este echivalentă cu aproximativ de două ori numărul total de elevi și studenți înscriși în sistemul de educație din Belgia (aproximativ 2,98 milioane în 2024, potrivit datelor Eurostat). Creșterea a fost determinată în mare măsură de finalizarea proiectelor de construire și renovare a unor facilități pentru educația și îngrijirea copiilor finanțate prin MRR în România, alături de investițiile în școli și centre de învățământ profesional din Grecia și Spania”, notează Comisia în raport.

140 de miliarde de euro pentru digitalizare

Investițiile în transformarea digitală susținute prin mecanism ajung la 140 de miliarde de euro, se precizează în documentul citat. Comisia estimează că fiecare euro investit prin MRR în măsuri de digitalizare ar putea genera până în 2030 aproximativ 1,5 euro în producția economică a Uniunii Europene.

Fondurile au fost direcționate, printre altele, către extinderea rețelelor de internet de mare capacitate în Austria, industria microelectronică din Germania și digitalizarea sistemelor judiciare din Bulgaria, Malta, Țările de Jos și Portugalia. În Grecia au fost sprijinite plățile electronice pentru reducerea sarcinilor administrative și îmbunătățirea conformării fiscale, iar Estonia a dezvoltat servicii publice digitalizate pentru diferite evenimente din viața cetățenilor.

287 de miliarde de euro pentru tranziția verde

O componentă și mai importantă din punct de vedere financiar este tranziția verde, pentru care au fost alocate 287 de miliarde de euro. Potrivit estimărilor Comisiei, investițiile finanțate prin mecanism ar putea determina anual reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră echivalente cu 1,5% din emisiile totale ale UE, luând drept referință anul 2021.

Reformele asociate programului ar putea genera separat economii suplimentare echivalente cu încă 1,4% din emisiile anuale ale Uniunii, estimează oficialii europeni.

Printre exemplele oferite de Bruxelles se numără instalarea în Cehia a unor sisteme de încălzire cu emisii reduse și a tehnologiilor pentru energie regenerabilă. Comisia estimează că aceste măsuri vor permite evitarea a cel puțin 500.000 de tone echivalent CO2 în fiecare an. În Polonia, reformele au vizat inclusiv extinderea capacităților eoliene și fotovoltaice.

Comisia Europeană precizează că impactul MRR nu se limitează la investiții, mecanismul fiind legat și de reforme structurale în statele membre.