Vom fi independenți energetic din 2028, cum a promis ministrul Energiei? Doi faimoși economiști susțin că ar fi un vis imposibil. ”România nu va fi independentă energetic în anul 2028. Și nici în anul 2030 și nici în anul 2040”

Bogdan Ivan, actualul ministru al Energiei, a declarat foarte recent că România ar putea deveni independentă energetic la orizontul anului 2028. Oficialul nu s-a lăsat descurajat de faptul că românii plătesc cea mai scumpă energie din Europa și a avansat acest scenariu pozitiv. Însă, cât de plauzibil este anul 2028 pentru a atinge această bornă majoră?

În ultima analiză din viața sa, oferită în exclusivitate pentru Gândul, renumitul economist Mircea Coșea a explicat de ce acest concept este aproape imposibil pentru realitatea economică a țării noastre. Un alt specialist cunoscut, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației România Inteligentă, avertizează că nici măcar peste două decenii nu putem spera în mod realist  la acest deziderat de independență energetică.

Acum o săptămână, ministrul Energiei declara că România va deveni până în 2028 „o țară independentă energetic”. Potrivit ministrului, România se va transforma până în anul 2028 „din importator net de energie într-o țară independentă din punct de vedere energetic”, mai ales că în câțiva ani portofoliul energetic al țării noastre va beneficia și de începerea extracțiilor la mega-proiectul Neptun Deep, dar și de investițiile recente, din mandatul său, în capacități în stocare.

Ivan a mai informat că, în momentul atingerii pragului de independență, reușita se va transpune și în facturile românilor.

”Înseamnă că noi vom ajunge, și asta este a doua țintă pe lângă independența energetică, ca prețul final la consumatorul final să fie sub media Uniunii Europene”.

Mircea Coșea: Independența energetică ține de schimbările foarte mari și semnificative din balanța energetică

Într-o intervenție pentru Gândul, regretatul profesor universitar de economie explica, cu puțin timp înainte de trecerea în neființă, de la finalul lui 2025, de ce România nu poate spera la câștigarea statutului de țară independentă energetic.

• În primul rând, este nevoie de o abilitate de anticipare a viitorului, de viziune și de o combinație, un mix inspirat de mai multe tipuri de energie.
• Mircea Coșea considera că nici pe termen mediu, de 5-10 ani, România nu s-ar apropia de această dorință de independentă.

”Este un ideal, în sens de utopie, pentru că independența energetică ține de schimbările foarte mari și semnificative care au loc în balanța energetică. Deci nu te poți baza doar pe anumite surse de energie.

E nevoie să tot schimbi, să te adaptezi, să investești, să te orientezi în legătură cu ceea ce înseamnă tranziția la o altă formă de energie, la ceea ce înseamnă posibilitățile ca, de această dată, să preîntâmpinăm anumite elemente care țin de schimbările rapide ale climei.

Nici într-un orizont de timp să zicem mediu, peste 5 ani, 10 ani… ”, argumenta Coșea. 

Reconfigurarea noii ordini economice mondiale va avea și ea un rol

Pe de altă parte, reputatul analist invoca și posibile schimbări de paradigmă în economia globală, ceea ce implică repoziționări și un factor de hazard care poate schimba totul pentru țări din eșalonul doi cum este România.

• S-ar putea să fie schimbări foarte importante în viitoarea etapă, schimbări la care nici nu așteptăm, schimbări masive de paradigmă a modelului global de dezvoltare, în care lucrurile pot să se schimbe atât de radical încât să apară alt raport de forță dintre principalii actori economici. Unii să-și piardă importanța, alții să revină în actualitate, alții să devină eroii zilnici, aici mă gândesc la India. Toate aceste schimbări, cu evoluții la nivelul BRICS, pot să aducă ceva care să schimbe cu totul și cu totul ceea ce noi credem azi că e încă valabil. Și în acele condiții s-ar putea să creeze și niște premise pentru practica acestui proiect, dar nu ca toate să vedem dacă aceste schimbări vor avea loc și când vor avea loc. 

România nu și-a clarificat încă poziția finanțării de război și a dezvoltării

Nu în ultimul rând, regretatul expert menționa că țara noastră este blocată de guvernanți și de deciziile politice arbitrare, de cheltuielile excesive din bani publici, cum ar fi pentru Ucraina, deci nu ne putem aștepta prea curând să plusăm din moment ce România decade din toate punctele de vedere.

”Suntem într-un moment prost, în care România decade, nu numai din punct de vedere economic, dar și în punct de vedere social și politic. Până la o schimbare radicală în viața politică și în conceptul de guvernare al României, nu ne putem aștepta la miracole. Noi nu știm nici măcar ce necesar energetic avem. 

România este o țară nesigură, o țară prea apropiată de o zonă de război, care nici nu și-a clarificat încă poziția finanțării în interior în raport cu cheltuielile de război și cheltuielile de dezvoltare”, declara regretatul economist, în exclusivitate pentru Gândul.

Dumitru Chisăliță: ”Independența energetică nu înseamnă echilibru contabil. Înseamnă capacitate operațională permanentă”

La rândul său, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță (foto jos), atrage atenția că avem de-a face cu unul dintre cele mai abuzate concepte din discursul public. Expertul consideră că problema României privind energia scumpă nu a fost tratată pornind de la cauze, ci au fost vizate doar efectele și explică cum putem evalua foarte precis acest termen mult folosit în declarațiile publice.

”Un stat poate produce mai mult decât consumă într-un an. Însă dacă, într-o săptămână de iarnă severă, este obligat să importe pentru a evita întreruperi, acel stat nu este independent — este doar confortabil într-un an normal.

Independența energetică nu înseamnă echilibru contabil. Înseamnă capacitate operațională permanentă. Înseamnă să ai suficientă producție, stocare și capacitate de transport/distribuție, indiferent de temperatură, context geopolitic sau volatilitate a pieței, să poată alimenta economia populației fără a depinde de decizia sau disponibilitatea altcuiva”.

O abordare incorectă și falsă

• Independența energetică este prezentată ca o medalie statistică, dacă, pe total an, produc mai mult decât consumi, ești independent. Dacă exporturile depășesc importurile, ești independent. Dacă ai excedent într-un sector, ești independent. Această abordare este incorectă. Este greșită. Este falsă.
• Energia nu se consumă anual, pe medie. Se consumă în fiecare secundă. În vârf de iarnă. În criză geopolitică. În momente în care piețele nu mai funcționează normal.

• O țară cu adevărat independentă energetică este aceea care, chiar și într-o iarnă grea, poate acoperi vârful fără să depindă de bunăvoința altora. Aici apare ruptura dintre discurs și realitate.
• România poate fi, în anumite perioade, aproape autosuficientă la electricitate. Sunt surse nucleare, hidro, eoliene, solare, gaz. Poate să fie autosuficientă în consumul de gaze în anumite perioade. Poate chiar exporta în anumite momente. (…) Excedentul anual dintr-o formă de energie nu schimbă acest lucru. Exporturile temporare nu schimbă acest lucru. Autosuficiența pe un segment nu compensează dependența majoră pe alt segment, completează președintele AEI.

”Independența energetică este rară în economia globalizată”

Astfel România nu este independentă energetică și, în actuala structură de consum bazată pe petrol importat, nici nu poate fi. Nu poate fi ținând cont de necesarul de import de care România are și va avea nevoie la fiecare episod de criză energetică (ger, secetă, valuri de căldură etc.). (…)

Independența energetică este rară în economia globalizată. Dar tocmai de aceea conceptul de independență energetică trebuie să fie înlocuită cu autonomie energetică. În fapt, conceptul ”Independența energetică” a fost abandonat în era preglobalizării (1987, Administrația Regan, National Enewrgy Policy Review), fiind înlocuit de conceptul de ”securitate energetică”. Mișcările geopolitice din ultimii 4 ani arată limitele acestui concept, în afara garanțiilor de securitate și a globalizării.

Cu tot respectul pentru domnul ministru al Energiei Bogdan Ivan, România nu va fi independentă energetic în anul 2028. Și nici în anul 2030 și nici în anul 2040. Este foarte important să înțelegem noțiunea de ”independență energetică”. O țară este independentă energetică atunci când produce intern (gaz, petrol, cărbune, hidro, nuclear, eolian, solar etc.) suficientă energie pentru consumul său anual, zilnic și orar.

România importă 77% din necesarul de țiței și produse petroliere, este dependentă de importuri de gaze și energie electrică la vârfuri de mari consum sau sițuații de criză. Această situație se va menține și în viitor”, conchide Chisăliță.

RECOMANDAREA AUTORULUI

• Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă
• Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare
• Oficialii Guvernului, ai Ambasadei SUA, Romgaz și OMV Petrom, pe platforma care va fora în Marea Neagră. „În Neptun Deep ne punem speranțe uriașe”