Financial Times: De ce piețele financiare sunt relativ calme în mijlocul furtunii geopolitice
Evoluțiile de pe piețele financiare au fost moderate, în pofida confruntărilor dintre armata israeliană și grupurile islamiste palestiniene, în contextul în care investitorii acționează în grup și consideră riscurile o constantă istorică, notează cotidianul Financial Times, observând că actualele tendințe par a semnala evitarea celor mai grave scenarii.
Atacurile care au vizat luna aceasta Israelul au generat temeri privind un conflict extins în Orientul Mijlociu, ba chiar privind izbucnirea celui de-al treilea război mondial. Voci serioase numesc actuala perioadă ca fiind cea mai periculoasă din istoria recentă, în contextul amenințărilor generate de Rusia, China, Coreea de Nord și Iran.
”Însă piețele financiare au rămas, în mare parte, moderate ca reacție la conflagrația care mocnește în Fâșia Gaza. Indicele bursei americane S&P 500 abia dacă a oscilat după atacurile lansate de grupul Hamas pe 7 octombrie. Chiar și bursele situate în apropierea zonei de conflict, cele din Arabia Saudită, Egipt și din națiunile Golfului Persic, au avut doar scăderi moderate. Nu au existat acțiuni de mutare a activelor în zone sigure, iar situația nu a fost dramatică nici pe piața petrolului”, comentează editorialistul Ruchir Sharma, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul ”De ce piețele financiare sunt relativ calme în mijlocul furtunii geopolitice”.
Piețele financiare par a semnala că actuala conflict nu va degenera spre cel mai grav scenariu
Piețele financiare par a anticipa că acest conflict nu va confirma cele mai grave scenarii ale unei crize geopolitice. Imediat după atentatele produse în SUA pe 11 septembrie 2001, un caz comparat acum cu cel din Israel, Statele Unite au fost în alertă, iar indicele S&P 500 a scăzut chiar cu 12%. Analizând reacțiile piețelor financiare la 25 de evenimente geopolitice semnificative produse după al II-lea Război Mondial, indicele S&P 500 a scăzut, în medie, cu 4%, atingând cote minime în 15 zile, dar revenindu-și total în 33 de zile. Dintre aceste evenimente, 16 au avut loc în Orientul Mijlociu.
”Ca grup, investitorii par să reacționeze la crize într-un mod diferit de persoane. Pentru persoane, istoria este memorată mai bine decât este trăită. Mintea tinde să uite momentele de incertitudine și să își amintească trecutul ca fiind bun. Oricum, în pofida amintirilor care au devenit plăcute în timp, actuala criză va fi una periculoasă în mod special. Acest lucru nu este nerațional: în căldura momentului, rezultatul este întotdeauna neclar”, subliniază editorialistul.
Atunci când secretarul general al ONU afirmă că Orientul Mijlociu este ”pe marginea prăpastiei”, nu este iresponsabil ca oamenii să transmită avertizări pe rețelele de socializare online. ”Prin contrast, mintea colectivă consideră riscurile geopolitice ca fiind o constantă istorică, analizând situațiile de moment din această perspectivă. Este clar, spre exemplu, că situația din Orientul Mijlociu este mai gravă comparativ cu orice altă criză de după al II-lea Război Mondial? Că Rusia este o putere mai periculoasă după pierderea a jumătate din capabilitățile de luptă în Ucraina? Că Republica Populară China este o amenințare mai mare în prezent, în pofida scăderii constante a economiei? Suma acestor amenințări este foarte incertă și discutabilă, astfel că piețele, o agregare de milioane de puncte de vedere, tind să nu se grăbească să tragă concluzii”, subliniază editorialistul.
Înțelegerea crizelor geopolitice ca fiind o constantă istorică facilitează stabilizarea piețelor financiare. ”Mintea colectivă a piețelor financiare are, frecvent, evaluări mai echilibrate și mai detașate asupra riscurilor. Iar mesajul transmis acum de piețele financiare este că cele mai grave temeri ale noastre nu se vor confirma”, concluzionează editorialistul Ruchir Sharma.
Foto: Profimedia
Citește și: