Imperiul comercial al Chinei cucerește Europa: „Beijingul poate învrăjbi țările folosind investițiile”

Publicat: 06 09. 2016, 11:43
Actualizat: 31 10. 2016, 15:45
Însă unii dintre ei s-ar putea simți copleșiți, sau impresionați, de un alt spec­tacol orchestrat de China – unul comercial și economic, organizat la scară mondială. Iar Europa este una dintre scenele principale.
 
China construiește drumuri noi, linii de cale ferată și conducte din Asia Centrală spre Europa într-un efort de a crea noi co­nexiuni cu restul lumii. China își construiește prin investiții și influență un imperiu comercial. Efortul este vital pentru China, iar rezultatele s-ar putea să fie bune pentru chinezi, dar mai puțin bune pentru celelalte țări implicate, după cum scrie Spiegel.
 
Xi Jinping, președintele Chinei și secretarul general al Partidului Comunist, vrea să reînvie mitul și să construiască un nou Drum al Mătăsii, în mare parte de-a lungul vechii rute. Un proiect gigantic care, în viziunea Beijingului, va implica 60 de țări, sau jumătate din omenire. 
 
China vrea să dezvolte comerțul de-a lungul rutei și infrastructura. Pentru proiect va cheltui 40 de miliarde de dolari, bani ce urmează să fie investiți în drumuri, căi ferate, conducte și porturi din Lituania până în Cornul Africii, din Sri Lanka până în Israel și din Pakistan până în Iran. Două rute feroviare o leagă  de Germania, una din Zhengzhou până în Hamburg și alta din Chongqing până în Duisburg. China este deja legată feroviar de Polonia.
 
Un plan înfricoșător pentru unii și și mai înfricoșător dacă sunt avute în vedere eforturile de extindere ale companiilor chinezești. Numărul de achiziții chinezești în sectorul corporate european s-a dublat deja anul acesta față de anul trecut.
 
Valoarea tranzacțiilor a crescut de trei ori. Apetitul Chinei pentru afaceri europene n-a fost niciodată mai mare ca acum. China este prima țară din afara UE care s-a angajat să participe cu bani la planul de 315 miliarde de euro de investiții al Comisiei Europene, celebrul plan Juncker. Investițiile chinezești în UE au crescut cu 44% în 2015, la 20 de miliarde de euro, dublu față de investițiile euro­pene în China.
 
Anul trecut, ChemChina a cumpărat unul dintre cei mai fai­moși producători de anvelope din lume, Pirelli, din Italia, pentru 7,7 miliarde de dolari.
 
 
În Germania, companiile chinezești au pus ochii pe producătorii de tehnologie. China este pe cale să  devină lider mondial în robotică.
 
Companiile de stat sunt la originea a 70% din sumele investite în Europa. Nici fotbalul european nu a scăpat de expan­siunea investitorilor chinezi, spre stupoarea fanilor din Spania, Olanda, Anglia, Franța și mai ales din Italia. Xi Jinping vrea să ridice China la rangul de superputere a fotbalului mondial și ca țara sa să ajungă să găzduiască Cupa Mondială până în 2050. Și să și câștige trofeul.
 
Ce vrea Beijingul să obțină prin Noul Drum al Mătăsii? Prin valul de achiziții din străină­tate? Să promoveze dezvoltarea economică în țările vecine și de mai de­parte? Să unească lumea, așa cum insistă propa­ganda oficială? Face acestea pentru că firmele chinezești au nevoie de globalizare pentru a impulsiona și a da o nouă direcție economiei Chinei și pentru a crea noi rute de export pentru surplusul de producție al Chinei? Pentru a importa energie? Sau pentru a sfărâma dominația politică a Ves­tului? Adică să cucerească lumea… Com­paniile chinezești sunt prezente în peste 180 de țări.
 
„Nu încape îndoială că guvernul de la Beijing este bun la jocul de a învrăjbi țările folosind ca instru­ment investițiile străine directe. Cândva, țările euro­pene se luptau pentru o cotă pe piața de consum din China. Acum concurează pentru o parte din capitalul chinezesc”, scriu în cartea lor „Ofensiva Chinei în Europa” Philippe Le Corre, asociat al Brookings Institution, și Alain Sepulchre, consilier la BCG din Hong Kong. Lucrarea lor a atras atenția ziarului The Wall Street Journal (și nu numai), care le-a adresat câteva întrebări. Cât de coordonate sunt inves­tițiile Chinei în Europa, are Beijingul un plan suprem este una dintre acestea.
 
Citește în continuare pe Ziarul Financiar.