Banca Națională a României anticipează o inflație de 7,4% la finalul anului 2026, față de 6,1%, cât estima anterior. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susține că inflația va începe să scadă abia de anul viitor, iar spre finalul lui 2027 va ajunge la 3,7%. Nu este prima oară când oficialul băncii centrale anticipează în minus rata inflației, iar perspectiva unei recesiuni economice este mai mult decât probabilă, avertizează analiștii economici.
România continuă să aibă cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, iar diferența față de media blocului comunitar s-a mărit în ultima lună. Datele publicate miercuri, 18 noiembrie, de Eurostat arată că rata anuală a inflației a ajuns la 7% în octombrie, după ce în septembrie se situase la 6,5%.
La nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a crescut la 4% în octombrie. România se află, astfel, cu 3 puncte procentuale peste media europeană. Principalele cauze ale creșterii prețurilor sunt, potrivit declarațiilor de luni 16 noiembrie, ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, prețurile ridicate la energia electrică și la petrol.
Potrivit oficialului, impactul majorării TVA și accizelor (detalii AICI), precum și cel al crizei energetice prelungite, s-a diminuat treptat în calculul inflației anuale.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Feconommiee-jpg.jpeg)
„Rata anuală a inflației, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), s-a redus semnificativ în trimestrul al treilea, evoluție explicată în principal de manifestarea unor efecte statistice favorabile. Practic, putem spune că «a dispărut cocoașa inflaționistă» formată în urma șocurilor succesive generate de majorarea TVA și a accizelor, precum și de criza energetică. Efectele acestor șocuri s-au reflectat în creșterea accentuată a prețurilor, însă impactul lor asupra ratei anuale a inflației s-a diminuat treptat, inclusiv ca urmare a efectelor de bază”, a spus guvernatorul BNR.
Declarațiile de acum amintesc oarecum de asigurările lui Mugur Isărescu din timpul pandemiei, pe fondul temerilor de atunci privind inflația și scumpirile.
„Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitaţia e caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles. Autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înţeles şi eu mesajul. Mai bem un ceai de tei. Eu am băut cu Eugen Rădulescu (director, Direcţia Stabilitate Financiară, BNR – n.red). Deci e un sfat bun. Exagerările nu fac bine”, spunea guvernatorul BNR în mai 2022.
Mesajul transmis de aceste declarații arată că vom rămâne campionii europeni ai scumpirilor. Politicienii vor continua să pună în cârca românilor și a companiilor românești toate problemele macroeconomice cu care ne confruntăm, indiferent de asigurările oferite de BNR, a declarat la RFI analistul economic Adrian Negrescu.
„Ce ne anunță Banca Națională, în esență, este faptul că prețurile vor continua să crească spre finalul acestui an și probabil vor rămâne ridicate și în 2027, atâta timp cât Guvernul nu găsește soluții pentru a tempera aceste scumpiri, mai ales în zona energiei: energie electrică, gaze și carburanți.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F11%2Fadrian-negrescu-e1732203508260.jpg)
Analistul economic Adrian Negrescu
În condițiile în care avem printre cele mai mari prețuri la energie, gaze și carburanți din Uniunea Europeană, vă dați seama că toate prețurile din economie vor continua să crească, indiferent de ce asigurări ne dă Banca Națională. Să nu uităm un lucru: Banca Națională nu a mai nimerit ținta de inflație de vreo șase ani. Și nu este neapărat vina instituției bancare. Este vina statului român, care, prin politicile publice din ultimii ani, n-a făcut altceva decât să stimuleze creșterile de prețuri din sectorul energetic și, mai departe, să ducă la un val semnificativ de inflație, pentru că statul are tot interesul ca inflația să rămână ridicată în România.
Tradus pe înțelesul tuturor, raportul șefului din fruntea BNR înseamnă prețuri mai mari, înseamnă încasări din taxe și impozite mai mari la bugetul de stat și o diluare a datoriei publice pe care statul o înregistrează, mai ales în moneda națională, continuă specialistul. Din păcate, povara crizei va fi pusă în continuare pe umerii contribuabililor.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2Fsalariul-mediu-net-a-scazut-la-5-688-de-lei-puterea-de-cumparare-afectata-de-inflatie2-scaled.jpg)
Puterea de cumpărare, afectată de inflație
„2027 va fi al doilea an cu o inflație ridicată în România. Vom rămâne campioni europeni la scumpiri. Iar politicienii vor continua să pună în cârca românilor și a companiilor românești toate aceste probleme macroeconomice cu care ne confruntăm. Mi-e teamă că 2027 va aduce, din păcate, noi creșteri de taxe și mai ales de accize. Și mă refer aici la carburanți, la băuturile alcoolice, la băuturile răcoritoare, la tot ceea ce ține de produse accizabile, inclusiv sucurile cu zahăr. Toate se vor scumpi și, la rândul lor, vor genera creșteri de prețuri pe lanțurile economice.
Altfel spus, statul ne va spune că nu va crește TVA-ul, dar va crește cu deosebit interes toate celelalte taxe, de la salariul minim pe economie la accize și la alte taxe administrative care, puse cap la cap, vor genera, din păcate, un nou val de inflație pe care îl vom simți probabil din primele luni ale anului viitor, mai ales că și cursul monedei naționale probabil va continua să se deprecieze pas cu pas. Suntem deja la 5,35 lei pentru un euro și toate estimările converg către o creștere a euro în fața monedei naționale, spre 5,4 lei, în orizontul următoarelor luni”.
Adrian Negrescu a oferit și câteva soluții urgente pentru reechilibrarea bugetului, care de apropie de o nouă rectificare fiscală. Practic, suntem într-un faliment nedeclarat, avertiza recent analistul pentru Gândul.
„Cred că este fundamental pentru Guvernul Niculescu ca, în primele luni din 2027, să vină cu măsuri concrete menite să aducă în țară cei 20 de miliarde de euro pe care îi avem la dispoziție din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027. Din cele 31 de miliarde de euro pe care le-am avut la dispoziție, am atras până acum 10 miliarde. Deci mai avem 20 de miliarde de euro la dispoziție. Dacă vom reuși să-i atragem prin decizii administrative și prin programe concrete de atragere a banilor europeni, s-ar putea să ne salvăm și să nu avem nevoie de FMI.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fluca-niculescu-1.jpg)
Până atunci însă, este nevoie de o lege a bugetului credibilă, care să se bazeze pe date economice certe și nu pe cifre aspiraționale, ca să zic așa, astfel încât să reușim să convingem agențiile de rating care vor veni la București în ianuarie, februarie și martie că țara aceasta merită să rămână la categoria recomandată investițiilor și să nu fie retrogradată la categoria junk, fapt care ar duce, din păcate, la o adevărată criză economică în România”.
De 2 ani de zile România este campioană europeană la scumpiri, iar puterea reală de cumpărare este tot mai afectată de inflație, conchide Negrescu.
„Avem o inflație, adică o rată generalizată a creșterii prețurilor, dublă sau chiar triplă în unele situații față de celelalte țări din Europa. În condițiile în care prețurile cresc de la o lună la alta cu cel mai ridicat ritm din Europa, vă dați seama că puterea de cumpărare a populației continuă să scadă în același ritm.
Făceam recent o estimare pentru un salariu de 3.000 de lei sau o pensie de 3.000 de lei net. În ultimii doi ani, inflația a dus la o scădere a puterii de cumpărare a acestor oameni cu aproape 1.000 de lei, deci cu aproape o treime din banii pe care îi câștigă. Iar acest lucru se vede.
Din păcate, mulți dintre români au ajuns să trăiască la limita supraviețuirii. S-au întors la obiceiurile de consum din anii ’90. Dacă vă uitați, în magazine se consumă mai mulți cartofi, orez, fasole, parizer și margarină, lucruri care țin de comportamentul de consum din primii ani de după Revoluție, când lumea era foarte săracă. Ne-am întors, din păcate, la obiceiurile tradiționale de pe vremea lui Ceaușescu. În condițiile în care puterea de cumpărare și salariile au înghețat, perspectivele nu arată deloc bine”.