Inflația ne golește economiile fără să cheltuim niciun leu. Claudiu Cazacu, XTB: „Pe termen mai lung, efectele sunt absolut imense”

Publicat: 20 11. 2026, 10:00

O bancnotă de 100 de lei are aceeași valoare nominală indiferent cât timp este păstrată în portofel. În schimb, produsele și serviciile care pot fi cumpărate cu ea se schimbă de la un an la altul. Acesta este unul dintre cele mai importante efecte ale inflației, explică Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB. În cadrul emisiunii “Gândul financiar”, specialistul a arătat de ce economiile păstrate în numerar se devalorizează în timp și cum poate fiecare persoană să își calculeze propria inflație.

Creșterea generalizată a prețurilor este măsurată statistic prin raportare la un coș de bunuri și servicii. În practică, însă, fiecare familie are propriile obiceiuri de consum, astfel încât impactul scumpirilor poate fi diferit de media oficială.

„Este o dimensiune destul de des discutată, dar poate nu întru totul înțeleasă, cea a inflației, o creștere generală a prețului bunurilor și serviciilor pe care le achiziționăm, care este raportată statistic potrivit unui coș general. Pentru fiecare dintre noi, coșul de consum poate să fie ușor diferit sau, în anumite situații, foarte diferit de ceea ce se comunică. Și nici nu ar putea fi altfel, din moment ce vorbim de o medie statistică față de profilul individual al fiecăruia dintre noi”, a explicat Claudiu Cazacu.

Prin urmare, o familie care cheltuiește o parte importantă din venituri pe alimente, utilități sau transport poate resimți diferit creșterile de prețuri față de o persoană cu alte obiceiuri de consum.

Cum ne calculăm propria inflație folosind bonurile de cumpărături

Specialistul XTB propune o metodă simplă prin care consumatorii pot observa cât de mult s-au scumpit produsele cumpărate frecvent.

Comparația dintre bonurile de cumpărături din perioade diferite poate arăta evoluția cheltuielilor pentru aceleași produse.

„Un mod de a evalua inflația pentru noi este să ne uităm la un bon de la un magazin, o rețea de magazine, un magazin individual pe care îl utilizăm mai frecvent, de acum un an, de acum doi ani, de acum trei ani, să comparăm prețul acelor produse. E puțin probabil să avem exact aceleași bonuri, cu aceleași cantități. Asta ar fi cel mai simplu, calculăm doar suma totală, dar putem lua câteva, două-trei produse, facem o medie și vedem care este prețul”, spune consultantul de strategie XTB.

Totuși, analiza nu trebuie limitată la alimente. Facturile pentru energie, costurile carburanților și abonamentele de transport contribuie, la rândul lor, la modificarea cheltuielilor lunare.

 

Aceeași sută de lei cumpără tot mai puțin

Consultantul XTB explică faptul că inflația nu înseamnă dispariția efectivă a banilor, ci reducerea cantității de bunuri și servicii care poate fi cumpărată cu aceeași sumă.

„Inflația înseamnă, de fapt, pierderea puterii de cumpărare a banilor. Dacă acum un an aveai 100 de lei și i-ai păstrat cash, astăzi ai tot 100 de lei, însă poți cumpăra mai puține lucruri cu ei. Bancnota este aceeași, dar valoarea ei reală a scăzut”, a explicat Claudiu Cazacu.

În momentul realizării declarațiilor, specialistul a făcut referire la un ritm al scumpirilor de aproximativ 6-7%, pe care l-a descris drept o ușoară scădere față de perioadele în care inflația se apropiase de două cifre.

Această cifră reflectă contextul discuției și nu trebuie interpretată drept rata actuală a inflației.

Efectul cumulativ al inflației: pierderile devin tot mai mari

 

Una dintre cele mai importante observații ale consultantului este legată de acumularea în timp a efectelor inflației.

O creștere a prețurilor de câteva procente poate părea suportabilă într-un singur an. Repetată însă pe parcursul mai multor ani, aceasta produce o diminuare considerabilă a puterii de cumpărare.

„Vorbim despre o erodare care poate să nu pară foarte mare dacă ne referim la un singur an. „O scădere de 7% într-un an nu dispare anul următor. Dacă urmează încă un an cu 7% inflație, efectele se acumulează, iar în timp pierderea puterii de cumpărare devine tot mai mare.” Cu alte cuvinte, dacă putem trece cu vederea niște evoluții anuale, deși cred că puțini dintre noi nu le-au observat, după ultimii trei-patru ani mai ales, pe termen mai lung observăm că efectele sunt absolut imense”, a arătat consultantul de strategie al XTB.

Din acest motiv, păstrarea tuturor economiilor în numerar poate avea un cost semnificativ.

Dobânda compusă poate lucra în favoarea celor care economisesc

Dacă inflația produce efecte cumulative negative asupra puterii de cumpărare, dobânda compusă poate avea efectul invers asupra capitalului acumulat.

Câștigurile reinvestite pot genera, la rândul lor, alte câștiguri, iar diferențele devin mai vizibile pe perioade lungi.

„Warren Buffett vorbea despre această fabuloasă forță a dobânzii compuse, a dobânzii la dobândă. Cu alte cuvinte, dacă pui niște bani la bancă, în titluri de stat, este o opțiune considerată de risc foarte scăzut. Obții un randament care se acumulează în timp pentru acele resurse de care nu ai nevoie imediat. Însă, dacă plasamentele respective sunt realizate la niveluri ușor mai ridicate, în medie, chiar dacă în anumiți ani pot fi chiar negative. Totuși, dacă pe medie sunt peste ceea ce obții la bancă, într-un interval mai l     lung de timp, cinci, zece, cincisprezece ani, diferențele devin considerabile”, a conchis Claudiu Cazacu,

Emisiunea “Gândul Financiar”, susținută de aplicația de investiții XTB, poate fi urmărită integral aici:

Investițiile sunt riscante și pot genera pierderi. Investește responsabil.