CRIZĂ | Top trei dificultăți cu care se confruntă agricultura pe vremea pandemiei de COVID-19

Publicat: 08 04. 2020, 13:35
Este necesară constituirea comisiilor județene care să constate și să evalueze a pagubele suferite de culturile agricole afectate de secetă

Stocurile consistente aflate la producători şi procesatori, procurarea inputurilor şi seceta sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă sectorul agricol în această perioadă, a precizat la un post de televiziune, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

„Cele mai mari probleme sunt cele legate de stocuri, atât la producători, cât şi la procesatori, în foarte multe domenii. S-au adunat stocuri consistente. Sunt probleme de procurare a inputurilor, foarte multe pesticide, furaje, material genetic – şi aici mă refer la pui de o zi sau la purcei, vin din afară, prin import, şi sunt greutăţi cu transportul prin acele culoare verzi şi ajung cu întârziere. Şi activitatea portuară a fost afectată, pentru că s-a schimbat şi acolo programul, iar cei care importă şroturi de floarea soarelui, care sunt folosite în hrana porcilor şi a păsărilor, au probleme din cauza întârzierilor”, a precizat oficialul guvernamental la Realitatea Plus.

O altă mare problemă care nu a fost provocată de această criză a coronavirusului, dar o accentuează, este seceta endemică, susține Oros.

„O secetă care a fost înregistrată încă din toamna anului trecut şi care a devenit o problemă foarte, foarte mare. Noi am dat prin ANIF drumul la irigaţii în unele judeţe, acolo unde s-a solicitat, încă din martie. Problema secetei în zonele care nu sunt irigabile va fi foarte mare, de aceea am făcut adrese către prefecturi şi către direcţiile agricole judeţene să constituie acolo comitetele de constatare a pagubelor, în aşa fel încât cei care au pagube să fie monitorizaţi, să ştie exact care sunt pierderile, să le putem avea în calcul, pentru că va trebui în curând să oferim despăgubiri şi pentru aceste pagube”, a conchis ministrul Agriculturii.

Care sunt prioritățile fermierilor

Prin intermediul unei scrisori deschise, transmisă conducerii MADR de președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), Nicolae Sitaru, sunt prezentate ministrului de resort și secretarilor de stat cele mai stringente probleme cu care fermierii din sectorul vegetal se confruntă în această perioadă.

Ei spun că orice întârziere în remedierea acestor probleme grave poate afecta decisiv posibilitatea producătorilor agricoli de a relua ciclul de producție, cu consecințe grave asupra aprovizionării populației.

În primul rând, spun cei din APPR, este necesară constituirea comisiilor județene care să constate și să evalueze a pagubele suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile din iarnă și primăvară, adică seceta pedologică prelungită și înghețul din a doua jumătate a lunii martie.

„Procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor sunt necesare fermierilor pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control, prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa.

De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri.

Reiterăm ideea că este necesar ca aceste comisii sa constate fenomenul de secetă pe suprafețe agricole extinse, nu la nivel de fermă. Fiind impactate zone extinse, solicităm declararea zonelor calamitate și a certificatelor de forță majoră valabile la nivel de UAT-uri”, scriu cei din APPR.

HG 557/2016 (Sistemul Național al Managementului Situațiilor de Urgență), art 8, alin. 4, coroborat cu Anexa 1, pct. 2.5 – seceta pedologică – dă dreptul autorităţilor responsabile cu rol secundar în gestionarea riscului (în acest caz, seceta pedologică) să elaboreze regulamente, proceduri sau instrucţiuni proprii, prin care se detaliază modul de îndeplinire a activităţilor prevăzute.

„În același context, vă rugăm să aveți în vedere continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR”, se mai precizează în documentul de poziție.

O altă problemă majoră cu care fermierii se confruntă este și riscul diminuării sau chiar al pierderii producției de pe suprafețele ce vor fi însămânțate cu culturi de primăvară, mai ales porumb și floarea-soarelui.

„În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, vă rugăm să să dipuneți găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floarea-soarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultură strategică”, afirmă fermierii din APPR.

A treia prioritate absolută, mai scriu fermierii, este legată de pesta porcină africană (PPA) și de principalul vector de propagare, porcii mistreți.

„Apreciem că, în conformitate cu modificările la Legea vânătorii, paza culturilor agricole față de mistreți nu mai e în sarcina fermierilor. Totuși, HG nr. 1679/2008 privind modalitățile de punere în aplicare a despăgubirilor nu s-a modificat.

De aceea, vă solicităm să ne precizați care este procedura care se aplică în acest an cu privire la paza si la valoarea despăgubirii (adică, dacă despăgubirea se face în funcție de investiții sau de valoarea de piață a culturii)”, se întreabă fermierii.

O întrebare similară a fost adresată și de publicația Gândul.ro ministrului Mediului, Costel Alexe. Consiliera domniei sale ne transmitea în primă instanță că răspunsul la astfel de întrebări ar genera o criză de imagine. Ulterior, ministrul Alexe a respins total rugămintea de a răspunde la întrebare.

Sursă foto: Pixabay/caracter ilustrativ