Cine sunt tinerii care au câștigat un scaun de executiv „în umbra” directorilor Electrica. CEO-ul Alexandru Chiriță dezvăluie, pentru GÂNDUL, de ce schimbă Shadow Volt internshipul clasic

Un scenariu de blackout este proba finală pentru cei 18 tineri ajunși în ultima etapă a competiției Shadow Volt, un program care selectează tinerii care vor lucra, din octombrie, direct în birourile conducerii executive a Electrica. Împărțiți în trei echipe, participanții studiază concentrați situația de criză cu care se confruntă: o furtună de gheață a afectat rețeaua, iar alimentarea cu energie trebuie restabilită cât mai rapid în zonele afectate.

În fața lor sunt crize multiple care se succed și pe care trebuie să le gestioneze, un buget limitat pe care trebuie să-l administreze, echipe de intervenție pe care trebuie să le aloce și priorități pe care trebuie să le stabilească. Au la dispoziție 60 de minute pentru a construi planul și pentru a decide ce fac mai întâi, ce poate aștepta și ce riscuri își asumă. La final, fiecare echipă trebuie să-și prezinte și să-și justifice deciziile.

Alexandru Chiriță, CEO Electrica, a explicat, într-un interviu exclusiv pentru GÂNDUL, cum a fost conceput acest proiect, unic pe piața din România. Și cum se integrează cu viziunea managerială de la vârful celei mai importante companii energetice ale României, unde statul deține 49,78% din acțiuni. Ceea ce propune Electrica este atipic tocmai prin accesul oferit unor oameni aflați la început de carieră: nu doar să observe conducerea, ci să intre în mecanismul deciziei.

„Am vrut să-i aduc lângă lideri, să vadă ce înseamnă responsabilitatea și procesul real de decizie”, explică, pentru GÂNDUL, Alexandru Chiriță, CEO al Electrica.

Cine sunt cei trei tineri care vor lucra alături de top managerii din Electrica

Ana-Maria Constantin, Georgiana Dumitru și Eduard Frățilă  vor lucra timp de o lună alături de CEO, CFO și CBDO. Dar și cei 18 dintre participanții ajunși în etapa finală au primit stagii de practică în cadrul Grupului Electrica. CEO-ul Alexandru Chiriță explică, pentru GÂNDUL, de ce compania a renunțat la selecția bazată pe CV și ce vrea să învețe, la rândul său, de la noua generație.

„Nu am pornit de la ideea că trebuie să găsim cel mai bun CV. Am vrut să vedem cum gândesc oamenii când nu au un răspuns pregătit dinainte, cum își apără o decizie și ce fac atunci când planul pe care tocmai l-au construit nu mai funcționează. Iar asta am văzut la toți cei care au ajuns până în ultima zi, nu doar la cei 13 aflați în etapa finală. De aceea am decis să extindem oferta.

O promisiune se ține: le-am spus, chiar în sală, că cei prezenți primesc un loc în programul nostru de internship.

Cu toții vor avea acces la decizii reale și resurse. Vreau să ne contrazică atunci când cred că greșim și să ne pună întrebări la care poate nu avem încă răspuns. Altfel, Shadow Volt nu și-ar atinge scopul”, spune Alexandru Chiriță.

Cei trei au fost aleși în urma unui proces de selecție la care s-au înscris peste 150 de candidați și care s-a încheiat cu două zile de probe construite pentru a testa modul de gândire, capacitatea de argumentare, adaptabilitatea și reacția la presiune.

Modelul „shadow board”, folosit de companii internaționale pentru a implica tinerii în decizii manageriale

Programul pornește de la modelul „shadow board”, folosit de companii internaționale pentru a implica generațiile tinere în discuțiile despre strategie și decizie, dar Electrica a adaptat conceptul într-o formulă mai integrativă. Tinerii nu sunt invitați doar să-și spună părerea, ci să stea alături de executivi și să vadă cum se iau deciziile atunci când informația este incompletă, presiunea este reală, iar consecințele trebuie asumate.

Finala Shadow Volt a avut loc la Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” din București. Cei 13 finaliști aflați în competiție au trecut prin WHITEOUT, o simulare de management al unei crize energetice. Împărțiți în trei echipe, aceștia au preluat conducerea unei companii fictive de distribuție a energiei electrice în noaptea de după o furtună de gheață. Candidații au avut putere de decizie, dar resurse limitate și 60 de minute pentru a construi un plan pe cinci componente: decizia, desfășurarea intervenției, bugetul, riscul asumat și mesajul public către presă.

Planurile au fost evaluate de conducerea Electrica, iar componenta de comunicare publică a fost analizată separat de un juriu format din jurnaliști.

În evaluarea finală a Electrica  nu a contat câți consumatori au fost „salvați” în simulare, ci calitatea deciziilor: cum au fost stabilite și argumentate prioritățile, cum au fost gestionate situațiile care nu puteau fi rezolvate cu resursele disponibile și cât de clar și onest a fost comunicat public ceea ce se întâmpla. Planurile au fost evaluate de conducerea Electrica, iar componenta de comunicare publică a fost analizată separat de un juriu format din jurnaliști.

Câștigătorii – expertiză din zona de Robotică, Economică și de Inginerie Electrică

Cei trei tineri care vor intra, începând din octombrie, în birourile CEO-ului, CFO-ului și directorului de dezvoltare al Electrica, vor vedea din interior cum sunt luate deciziile într-o companie cu milioane de clienți. Nu vor fi însă simpli observatori: vor lucra la un proiect comun, iar compania le va pune la dispoziție oameni, informații, resurse și buget pentru a-l dezvolta.

Georgiana Dumitru a absolvit în iulie Facultatea de Inginerie Electrică și se afla în căutarea unui loc de muncă atunci când a aflat de program. Trecuse anterior prin mai multe procese de recrutare încheiate cu refuz și spune că nu se aștepta să ajungă printre câștigători. În luna care urmează, va fi alături de Alexandru Chiriță, CEO Electrica.

Ana-Maria Constantin vine din zona economică, fără o pregătire tehnică în energie. La bacalaureat a ales însă fizica, iar interesul pentru latura logică a determinat-o să aplice la Shadow Volt, ca posibilitate de a intra într-un domeniu complet nou pentru ea. Pe parcursul internshipului, Costin Iordache, CFO Electrica, îi va fi ghid în companie.

Eduard Frățilă a absolvit Robotica și urmează în prezent masterul de Finanțe Antreprenoriale și Managementul Afacerilor. A petrecut șase luni în Italia, unde a intrat în contact cu zona energiei regenerabile, context în care a aflat de Shadow Volt. Andreea Lambru, CBDO Electrica, este cea alături de care își va petrece luna următoare.

Experiența tinerilor care au primit stagii de practică în Electrica este structurată în trei etape. În prima parte, participanții vor trece prin diferite zone ale companiei pentru a înțelege businessul și modul în care sunt conectate deciziile. Ulterior, vor dezvolta un proiect comun, iar ultima etapă va fi dedicată testării și rafinării rezultatului.

Electrica le va pune la dispoziție resursele necesare – de la expertiza oamenilor din companie și acces intern până la buget și timpul executivilor. Rezultatele vor fi prezentate public în cadrul evenimentului anual al companiei, „Energie pentru România”.

Un internship în care CV-ul nu a contat

Shadow Volt a schimbat tiparul unui proces clasic de recrutare încă de la înscriere. Candidaților nu li s-a cerut un CV pentru a intra în competiție, ci o idee și argumentele din spatele ei. Iar miza pentru cei trei câștigători nu este să observe activitatea unui executiv de la distanță, ci să lucreze alături de acesta și să dezvolte un proiect comun, cu acces la resursele companiei.

Programul s-a adresat absolvenților înscriși într-o formă de învățământ postuniversitar sau celor care urmează să înceapă una în anul universitar 2026-2027.

La înscriere, candidații au ales una dintre cinci teme propuse de Electrica: energia ca resursă rară în era inteligenței artificiale, încrederea dintre o companie de energie și patru milioane de oameni, tranziția energetică fără ca nimeni să rămână în urmă, compania de energie a viitorului ca loc de muncă sau un proiect care să facă Electrica relevantă pentru generația lor.

Selecția a continuat cu două zile de probe în care candidații au fost puși în situații construite pentru a testa modul în care analizează o problemă, găsesc soluții, le argumentează și se adaptează atunci când datele se schimbă.

CEO Electrica, Alexandru Chiriță, despre culisele Shadow Volt

Alexandru Chiriță a explicat, într-un interviu pentru GÂNDUL, cum a gândit programul Shadow Volt și ce know-how urmează să aducă tinerii în companie.

GÂNDUL: Cărei nevoi manageriale răspunde acest proiect pe care l-ați inițiat astăzi, de a aduce tineri în companie, ca „umbră” a celor trei membri ai conducerii executive?

Alexandru Chiriță: „De regulă, noi ne întâlnim zilnic și avem dezbateri pe diferite probleme pe care le avem în cadrul companiei și discutăm  cam cum am vrea să funcționeze ea mai departe.

Ceea ce constatăm sunt diferite lucruri. Ne-am gândit la o zonă mai mult de politică, de succesiune, să spunem, respectiv cum ne asigurăm că există un transfer de cunoștințe dinspre noi către următoarele eșaloane, astfel încât compania să poată să funcționeze independent de cine o conduce, încât să nu existe întreruperi. Acum, transferul se poate face către următoarea generație sau se poate face chiar la nivel de intern.

Și atunci, din discuțiile pe care le-am avut, există și un concept shadow board – concept conturat de Patrick Dunne în Boards — unde se elabora acest subiect al consiliului de tineri, folosit de diferite societăți în Vest și care a funcționat foarte bine. Noi am zis că ne trebuie ceva mai mult. Respectiv, aș vrea să aduc tinerii să fie lângă noi efectiv, ca să vadă și să înțeleagă ce înseamnă totuși să ai nivelul de responsabilitate și cum se ia o decizie efectiv.

Pentru că pare așa, că stai tot timpul într-un turn de fildeș în care hotărăști lucruri și se întâmplă. Ori mai mult sau mai puțin, nu este așa în realitate. Ei trebuie să vadă exact cum se derulează procesul decizional, ori asta nu poate să vadă decât dacă stau propriu-zis lângă noi și avem un program pe care noi nu l-am mai identificat în altă parte”.

„Tinerii trebuie să vadă exact cum se derulează procesul decizional”

CEO Electrica a explicat cum a decis să-i invite pe toți tinerii care au ajuns în finală să lucreze facă un stagiu la Electrica. „Văzând prestația lor efectivă, am spus că, totuși, nu putem să lăsăm șansa să treacă pe lângă noi și, văzându-i atât de implicați, merită toată lumea o șansă și de aceea ne-am hotărât să-i preluăm pe toți”, a spus Chiriță.

GÂNDUL: A fost foarte interesantă proba aceea cu situația de criză. Este ceva care v-a surprins la soluțiile pe care le-au livrat cele trei echipe?

Alexandru Chiriță: Am fost surprins de cât de bine au înțeles subiectul, deși nu au legătură efectiv cu domeniul. Totuși, înseamnă că, în baza de cunoștințe generală sau colectivă, există o înțelegere generală destul de bună asupra întreruperii alimentării cu energie și a efectelor în aceste situații. Ei fiind și foarte tineri, au venit cu o serie de soluții mai mult sau mai puțin corecte, însă au demonstrat că au înțeles fondul problemei, înțeleg mecanismele și fenomenul și au venit cu sugestii care, să spunem, chiar dacă pe fond nu sunt corecte din punct de vedere tehnic, ele sunt corecte principial.

„Finaliștii Shadow Volt provin din toate mediile universitare”

GÂNDUL: Din ce zonă de expertiză vin finaliștii?

Alexandru Chiriță: Zonele de expertiză sunt variate. Noi n-am pus [un filtru]. De aceea noi nici nu am cerut un CV, n-am vrut să vedem [asta]. Am vrut doar ulterior să vedem înclinația, respectiv cine își dorește să fie, ca primă opțiune, pentru directorul general, cine își dorește să fie o opțiune pentru directorul financiar și cine își dorește să fie o opțiune pentru directorul de dezvoltare. Iar pe cele trei segmente am constatat ceea ce urmează. Acum să vedem dacă a fost așa sau nu au fost împlinite.

Un pic mai tehnică e direcția către directorul de dezvoltare. Da, profilul, să spunem, tipic al companiei și echilibrat între directorul general și directorul financiar.

Ceea ce ne sugerează nouă în momentul de față că ei provin din toate mediile universitare, adică ne așteptăm să fie și din zona de Politehnică, dar și de la ASE, și de la Drept, sau din Universitatea București sau SNSPA.

„Noua generație are alte așteptări decât avem noi de la companie”

GÂNDUL: Ce problemă specifică a Electrica credeți că vor aborda tinerii, pentru că le-ați spus că urmează ca ei să se gândească la un proiect, să identifice o problemă pentru care să propună o soluție integrată?

Alexandru Chiriță: Am vorbit un pic cu ei în prima zi. Am rămas în sală să văd dacă ne abordează cineva pur și simplu în pauze și am rămas plăcut surprins că da. Și au venit o parte dintre ei și ne-au spus câteva dintre ideile lor. Și este conform cu așteptările. Respectiv, noua generație are alte așteptări decât avem noi de la companie. Noi suntem foarte orientați către un anumit mod de lucru, să livrăm anumite soluții, pe când ei au și așteptări diferite.

Sunt mult mai orientați către impactul pe care îl are energia pe care o consumă asupra mediului decât mine, care eu sunt mult mai orientat despre impactul financiar pe care îl are consumul de energie asupra mea. Au spus că ar vrea să vadă opțiunea lor în ce tip de energie consumă, dacă este verde, dacă este nuclear, dacă-i gaz sau dacă-i cărbune.

Ar vrea să aibă asta în momentul în care aleg să-și facă contractul și să poată să aibă o balanță între asta și, să spunem, preț. Este o abordare cu totul diferită.

Dar iată, generațiile noi vin cu totul alte așteptări la care noi trebuie să ne adaptăm. Și tocmai ca să ne adaptăm, ne trebuie astfel de programe care să ne ajute să-i aducem în interiorul companiei și să-i lăsăm pe ei să ne învețe pe noi cum să le răspundem la nevoile lor.

„Există o marjă decizională care va avea întotdeauna impact asupra cuiva”

GÂNDUL: Pentru această ultimă problemă pe care le-ați dat-o să o soluționeze — să gestioneze prioritățile într-o situație de blackout — cum ați gândit proba și cât de mult v-ați inspirat din situațiile cu care v-ați confruntat în ultima vreme?

Alexandru Chiriță: Am ajustat exercițiul astfel încât să fie mai ușor de înțeles și ușor de gestionat din punct de vedere al rezultatului. Adică trebuie să urmărim anumite aspecte ca să putem să le notăm, dar el este extras din metodele noastre de lucru și exercițiile de lucru, din procedurile proprii.

Cum abordăm o situație atunci când este criză?

Într-adevăr, pentru noi este un reflex, adică nu este nevoie să urmărim propriu-zis, să ne întâlnim de fiecare dată când se întâmplă ceva, ca să putem să luăm deciziile, pentru că avem politici, proceduri puse în funcțiune care funcționează foarte bine și încercăm întotdeauna să reducem cât se poate de mult timpul de întrerupere – în funcție de fenomenele meteo care pot fi și extraordinare.

Important e să înțeleagă că, dincolo de faptul că te confrunți cu întreruperea de curent electric, sunt niște oameni în spate care sunt nevoiți să ia niște decizii foarte dificile. Și că aceste decizii în sine sunt foarte greu de luat, pentru că nu trebuie să fii subiectiv, trebuie să le obiectivezi relativ la niște criterii foarte clar stabilite. Dar, în același timp, să înțelegi că există o marjă decizională care va avea întotdeauna impact asupra cuiva. Și atunci când iei o decizie, este posibil ca acel impact să rezulte în niște pierderi efective pe care le duci cu tine mai departe.

GÂNDUL: Au fost curioși să vă întrebe despre ce se întâmplă cu criza energetică, despre lucruri mai generale legate de situațiile prin care trecem în momentul de față?

Alexandru Chiriță: Prima întrebare care a fost pusă în sală, la nici 15 minute după ce am început, a fost cred că relativ la ponderea consumului de energie între consumatorul casnic și consumatorul non-casnic. Au venit bine pregătiți pentru subiect. Sunt foarte curioși. Cel puțin cei care au ajuns în această etapă finală, de la început și până la final, au rămas cu un nivel de curiozitate neașteptat pentru mine.