Ședinţă de criză la Comandamentul Energetic. Centrala de la Cernavodă rămâne închisă până în octombrie. Bușoi: Rămânem în alertă

Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea rămâne oprită până spre sfârșitul lunii septembrie, ceea ce înseamnă că efectele crizei energetice se vor prelungi și în octombrie. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat marți, după ședința Comandamentului Energetic, că autoritățile sunt încă rezervate în privința unei date de repornire a reactoarelor și vor face o nouă evaluare după 15 septembrie. Până atunci, România va compensa prin importuri deficitul.

Sistemul energetic național funcționează în condiții normale, iar securitatea aprovizionării cu energie nu este în acest moment pusă în pericol, a precizat Cristian Bușoi. Situația rămâne însă atent monitorizată, în condițiile în care România are un deficit de aproximativ 1.200-1.300 MW după oprirea celor două reactoare de la Cernavodă, iar  autoritățile rămân în alertă.

Bușoi: Centralele pe cărbune funcționează în condiții normale

Bușoi a adăugat că rezervele de cărbune sunt suficiente, în timp ce pe partea de gaze naturale, centralele OMV Brazi, Iernut, Romgaz și Elcen funcționează în condiții normale pentru această perioadă a anului.

„În parametrii normali, rezervele de cărbune sunt îndestulătoare. Pe partea de gaz, atât OMV Brazi, cât și Iernut, vechea centrală, RomGaz și Elcen (…) vorbim de situații absolut normale, cu cantități aproape de maximul tehnologic care ajută sistemul energetic național”, spune oficialul.

Diferența necesară pentru consumul intern, acoperită prin importuri

Secretarul de stat în Ministerul Energiei a explicat faptul că Hidroelectrica contribuie semnificativ în orele de vârf, însă rezervele din lacuri trebuie gestionate astfel încât să fie disponibile și în perioada de iarnă.

„Hidroelectrica continuă să ajute foarte mult în orele de vârf, folosind mai ales rezervele din lacuri. Sigur că (…) au luat în calcul un echilibru, pentru că aceste rezerve nu pot fi epuizate pe perioada verii sau pe perioada în care avem Cernavodă închis. Avem nevoie de aceste rezerve și în perioada iernii, așa încât rămân în orele de vârf cantități importante de electricitate care trebuie asigurate din import”, a spus Cristian Bușoi.

Potrivit acestuia, diferența necesară pentru consumul intern este acoperită prin importuri, în special în orele de vârf, iar evoluția producției eoliene din următoarele zile ar urma să reducă necesarul de energie importată.

„Pentru următoarele trei zile avem un ajutor din producția de eolian, în așa fel încât importurile vor fi bine sub 2.000 MW în orele de vârf”, a afirmat Bușoi.

Securitatea aprovizionării cu energie nu este pusă în discuție

Cristian Bușoi a subliniat că, deși oprirea centralei nucleare generează un deficit de aproximativ 1.200-1.300 MW care trebuie compensat inclusiv prin importuri, sistemul energetic funcționează în condiții normale.

„În concluzie, sistemul energetic funcționează în parametrii normali, nu este pus în discuție sub nicio formă securitatea aprovizionării, rămânem însă în alertă, rămânem însă cu atenție pe tot ceea ce înseamnă funcționarea sistemului. (…) Trebuie să luăm în considerare absolut orice factor care să nu perturbe funcționarea în condiție de siguranță a sistemului energetic național”, a declarat el.

Când ar putea fi repornite reactoarele de la Cernavodă

Cristian Bușoi a fost întrebat și când se preconizează că vor fi repornite reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă, însă el a subliniat că, momentan, nu poate fi avansată o dată anume.

Bușoi a menționat că există unele evoluții favorabile în ceea ce privește precipitațiile din bazinul superior al Dunării, în special în Austria, însă acestea nu sunt deocamdată suficiente pentru a permite o prognoză fermă. În plus, o nouă evaluare va fi făcută după 15 septembrie.

„Din informațiile pe care le-am schimbat astăzi și din dialogul cu reprezentanții Centralei Nucleare de la Cernavodă, suntem încă rezervați în a face prognoze. După 15 septembrie vom face o nouă evaluare, dar ne așteptăm ca lucrurile să poată fi posibile abia către sfârșitul lunii septembrie”, a declarat Bușoi.

România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual. Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei care asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie.