Prețul gazelor naturale a ajuns la un nou record. Dumitru Chisăliță (AEI): Nivelul a fost atins mult mai repede decât arătau prognozele la începutul verii

Publicat: 02 08. 2022, 10:42
Actualizat: 02 08. 2022, 12:20
Gazele s-au scumpit cu aproape 90% în ultimul an / Sursă Foto: Pixabay - Ilustrativ

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a anunțat, marți, că prețul gazelor naturale a atins nivelul record, de 200 euro/MWh, mult mai repede decât arătau prognozele la începutul verii.

Dacă, în urmă cu o lună, Dumitru Chisăliță avertiza că prețul gazelor naturale în iarnă va atinge cele mai mari valori din în istoria utilizării gazelor naturale, iar consumatorii industriali mari se vor închide singuri, fără să fie raționalizați, se pare că previziunea s-a adeverit mult mai curând.

„Din păcate, nu a venit iarna, dar pe fondul creșterii cererii de gaze pentru înmagazinare, prețul a sărit de 200 euro/MWh pe bursa din Olanda. În ultimul an, prețul gazelor naturale tranzacționate pe bursa din Olanda a crescut de circa 9 ori și așteptările traderilor sunt de creștere a prețului pentru iarna 2022/2023”, a transmis specialistul.

Problema cea mai importantă a iernii viitoare, existența efectivă a gazelor

Potrivit statisticilor citate, anual, prețul gazelor naturale începe să crească începând cu luna august, atunci când se încheie contractele de achiziție gaze pentru iarna/anul viitor.

„Trebuie să ne așteptăm ca prețurile gazelor să crească în această perioadă și să atingă valori care nu au mai existat în istoria tranzacțiilor cu gaze. Dar problema cea mai importantă a iernii viitoare este existența efectivă a gazelor și astfel vom asista la situații în care unii consumatori/țări vor fi determinați să ofere „oricât” pe gaze, doar pentru a le avea. O situație care va aduce companii și țări din Europa în situația de a beneficia de unele câștiguri imense în această iarnă prin politicile și programele pe care le vor întreprinde”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Totuși, potrivit specialistului, „din păcate România, chiar dacă este al doilea producător de gaze din UE, nu se va găsi în lista acestor țări”.

Asigurările Guvernului

Populația, întreprinderile mici şi mijlocii, serviciile sociale şi industria critică din România nu vor fi afectate de eventuale măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze naturale, a anunțat, săptămâna trecută Guvernul, după decizia forurilor europene privind un plan coordonat în acest sens.

„România va avea asigurat necesarul pentru iarna 2022 – 2023. Rezervele de gaze ale ţării reprezintă 55%, adică peste nivelul obligatoriu de 46% prevăzut pentru 1 august 2022. Menţinând acest ritm accelerat putem ajunge la o capacitate a depozitelor de cel puţin 80% înainte de 1 noiembrie”, a anunțat Executivul, marţi, printr-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.

Potrivit Guvernului, disponibilitatea surselor interne de gaze naturale şi profilul de consum al ţării noastre, corelat cu pachetul guvernamental de protecţie a cetăţenilor şi economiei, sunt elemente ce garantează asigurarea necesarului de consum pentru iarna 2022 – 2023.

Mesajul a fost transmis în contextul în care marțea trecută a avut loc reuniunea Extraordinară a Consiliului Energiei, la Bruxelles, pe fondul continuării discuțiilor la nivel european cu privire la securitatea aprovizionării cu gaz natural pentru iarna următoare.

Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns marți la un acord cu privire la reducerea consumului de gaze naturale cu 15% față de media ultimilor cinci ani până în martie 2023, după o nouă scădere drastică a livrărilor ruseşti prin conducta Nord Stream 1

Potrivit informării Ministerului Energiei, reducerea dependenței de importurile energetice din Rusia și pregătirea pentru iarna viitoare reprezintă obiectivele principale ale reuniunii extraordinare a miniștrilor. Pentru a veni cu soluții constructive și adaptate actualului context geopolitic și de securitate Comisia Europeană a propus în  20 iulie 2022 un plan care cuprinde măsuri coordonate de economisire a gazului natural, în vederea garantării securității aprovizionării cu gaze naturale a UE.

Astfel, conform estimărilor Comisiei Europene și a majorității statelor membre, măsurile pro-active de pregătire pentru iarna viitoare sunt mai eficiente decât cele reactive în caz de întrerupere a livrărilor și transmit un mesaj clar la nivel internațional cu privire la poziția unitară a statelor membre ale Uniunii Europene în fața tentativelor de șantaj ale Rusiei.

„Încă de la declanșarea războiului din Ucraina și a crizei energetice, România a susținut și continuă să sprijine cooperarea la nivel european, în scopul depășirii în mod constructiv a provocărilor, urmărind de asemenea protejarea intereselor sale strategice”, a anunțat instituția.

În marja Consiliului Energiei, Miniștrii au ajuns la un acord politic privind propunerea de Regulament al Consiliului privind acțiuni coordonate de reducere a consumului de gaze pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 la nivelul statelor membre prin măsuri menite să asigure un flux constant de gaze către consumatorii protejați și industria critică.

Conform sursei citate regulamentul presupune, în esență, ca volumul de gaze consumat la data de 31 martie 2023 să fie cu 15% mai mic decât media volumului consumat în perioada similară din ultimii 5 ani pentru a ne asigura securitatea în aprovizionarea cu gaze în iarna 2022-2023, precum și un nivel adecvat de gaze în depozite în trimestrul II al anului 2023.

Participații la reuniune au discutat și de scumpirea gazelor, în România fiind o creștere de aproape 90% în ultimul an, potrivit Institutului Național de Statistică.

Prețurile crescute la energie reprezintă în continuare un subiect care se află în atenția Comisiei Europene și a Miniștrilor Energiei. „Analiza diferitelor posibilități de optimizare a design-ului actual al pieței de energie este de interes pentru România în vederea asigurării unui preț accesibil pentru consumatori. În acest sens, România susține în continuare explorarea posibilității de decuplare a prețului la energie electrică de prețul la gaze naturale, arhitectură care ar permite limitarea efectului de contagiune a creșterii prețului la gaze naturale asupra prețului la energie. Comisia Europeană a indicat că va realiza un studiu de impact cu privire la diferite măsuri de optimizarea a designului pieței de energie electrică”, potrivit sursei citate.