România aduce în dezbatere avertismentele Clubului de la Roma. „Constelații ale speranței”, o carte-eveniment despre riscul de colaps al civilizației și viitorul omenirii, lansată la București

În 1979, Clubul de la Roma (CoR) vorbea despre existenţa unui „decalaj uman” dintre ceea ce știe omenirea și ceea ce este capabilă să construiască în raport cu nivelul de cunoaștere. La 50 de ani de la acel moment, sub umbrela prestigioasei organizații, Banca Națională a României (BNR) a găzduit lansarea volumului „Constellations of Hope”, într-un moment în care tehnologia și evoluțiile geopolitice au amplificat deja acest decalaj. Zeci de experți din 25 de țări au contribuit la documentarea proiectului, care este prima publicaţie a iniţiativei No Limits to Hope, lansată de The Fifth Element şi Congresul Mondial de Educație pentru Mediu (WEEC).

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sintetizat mesajul acestui volum în discursul susținut la conferința „No Limits to Hope: Sense-making for alternative futures”, organizată de Asociația Română pentru Clubul de la Roma (ARCoR), pe care o conduce.

Volumul „Constellations of Hope” (Constelații ale speranței), care propune soluții pentru provocările viitorului, marcat de incertitudini multiple, poate fi descărcat în limba română de AICI. 

Academicianul român Mircea Malița, coautor al raportului Clubului de la Roma din 1979 care documentează „decalajul uman”

„Societățile noastre aflate sub presiune interacționează în moduri din ce în ce mai dificil de gestionat”, a spus guvernatorul, enumerând incertitudinea economică, care „pune presiune pe capacitatea de planificare”, schimbarea tehnologică, ce cere noi competențe și „noi forme de judecată”, și presiunile de mediu asupra producției, infrastructurii și mijloacelor de trai.

La finalul lui 2026, problema decalajului uman, analizată în lucrarea „No Limits to Learning” – raportul Clubului de la Roma din 1979, realizat de James W. Botkin, Mahdi Elmandjra și de academicianul român Mircea Malița, este accentuată de tehnologie și de incapacitatea sistemelor de educație de a se adapta la schimbare. Volumul „Constellations of Hope” lansat miercuri, 4 noiembrie la BNR propune soluții pentru „viitoruri mai bune”.

„Câteva repere esențiale ar fi rolul crucial al demnității umane și al speranței, depășirea fricii și a umilinței și capacitatea noastră de a ne imagina o lume dincolo de dominație și hegemonie.

Sistemele de educație care nu au fost niciodată concepute pentru a face față colapsului s-ar putea transforma în sisteme adaptative, generatoare de viață. În cele din urmă, dacă nu vom fi capabili să ne acordăm la rețeaua vibrantă și infinită a vieții, omenirea va ajunge la colaps”, avertizează coautorii în prefața volumului.

Asociația Română pentru Clubul de la Roma aduce ideile organizației mai aproape de publicul român

Mugur Tolici, directorul executiv al ARCoR și director în cadrul BNR, a subliniat rolul organizației în promovarea ideilor și publicațiilor Clubului de la Roma în România, încă de la înființarea sa, în 1993. El a evidențiat importanța aducerii acestor perspective mai aproape de publicul românesc și a prezentat lansarea volumului „Constelații ale speranței”, atât în versiunea originală în limba engleză, cât și în traducerea românească, drept un moment important pentru asociație și pentru continuarea dialogului despre provocările societății contemporane.

De asemenea, a menționat că evenimentul are o semnificație cu atât mai profundă cu cât 2027 este anul în care ARCoR sărbătorește centenarul nașterii lui Mircea Malița, vicepreședinte ARCoR, fondator și membru de onoare al Clubului de la Roma.

ARCoR: Lansarea volumului marchează centenarul nașterii lui Mircea Malița (2027)

Malița este coautor al celebrului raportul al Clubului: „No limits to Learning. Bridging the Human Gap” (1979).

„Întrucât anul viitor ne apropiem de centenarul nașterii sale, când se vor împlini 100 de ani de la nașterea sa, este deosebit de semnificativ să găzduim o conferință despre învățare și educație și să avem aceste teme în centrul discuției noastre.

Există o legătură puternică între ideea că nu există limite în învățare și ideea că nu există limite în speranță. Ambele reflectă convingerea că învățarea este esențială pentru capacitatea noastră de a răspunde schimbării și de a modela viitorul.

De la înființarea sa, în 1993, Asociația Română pentru Clubul de la Roma a lucrat pornind de la ideile Clubului. A depus eforturi pentru a aduce aceste idei și publicațiile sale mai aproape de publicul din România. Este un demers foarte valoros, care aduce perspective și provocări suplimentare, inclusiv provocările cu care se confruntă societatea noastră”, a declarat Mugur Tolici la evenimentul de lansare.

Cea mai mare provocare a omenirii, din perspectiva Clubului de la Roma

La rândul său, Carlos Alvarez Pereira,  secretar general al CoR; coeditor al cărții „Constellations of Hope”, a menționat că ceea ce demonstrează această carte este că „speranţa nu este un sentiment pasiv, ci un instrument activ pentru cei care refuză să accepte această iluzie şi insistă că sistemele educaţionale pot deveni forţe adaptative, capabile să genereze viaţă”.

„Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm în prezent nu este reprezentată de schimbările climatice, pierderea biodiversității, tensiunile geopolitice sau polarizare, ci de iluzia, larg răspândită, a propriei noastre insignifianțe.

Sentimentele de lipsă de sens, deznădejdea și apatia se numără printre cauzele profunde ale acestei situații și alimentează un cerc vicios al deteriorării stării de bine individuale, colective și planetare”, scriu în prefața volumului „Constellations of Hope” coautorii Carlos Álvarez Pereira, Mario Salomone și Raad Sharar.

Omenirea, blocată într-o „închisoare mentală” a propriului destin

Coautorii explică un paradox al prezentului: pe de o parte, capacitățile umanității nu au fost niciodată atât de dezvoltate. Pe de altă parte „țările care s-au străduit, în epoca modernă, să reinventeze condițiile pentru această echitate și să ofere – cel puțin în interiorul propriilor granițe – fundamente economice, politice și morale pentru demnitatea umană sunt cele mai speriate de viitor”.

„Se pare că suntem din nou închiși într-o închisoare mentală, fără să îndrăznim să ne folosim imaginația pentru a crea calea transformatoare către viitoruri mai bune”, adaugă coautorii în prefața volumului lansat la BNR.

Ei explică natura „decalajului uman”, care creează o „incapacitate de a produce schimbări sistemice, o disonanță între înțelegerea provocărilor existențiale pe care ni le-am creat singuri și reticența noastră de a învăța și de a ne schimba”.

Un viitor alternativ inspirat din experiența comunităților

Cartea „Constelații ale speranței” reia această temă și propune un viitor alternativ,  documentează și explorează modul în care educaţia poate contribui la reducerea acestui decalaj.

90 de autori din 25 de ţări de pe cinci continente documentează exemple concrete de transformare care au loc deja. Aceştia lucrează în comunităţi agricole din Himalaya, în populaţii indigene din Amazon, în comunităţi din zonele muntoase ale Scoţiei şi în săli de curs dedicate ingineriei din Africa de Sud. Activitatea lor demonstrează că învăţarea poate schimba modul în care oamenii acţionează.

Volumul nu este un manual și nici nu susţine că transformarea sistemică a fost deja realizată. Mai degrabă, volumul reuneşte dovezi şi semne că transformarea este încercată în numeroase moduri, în locuri diferite şi de către oameni diverşi, adesea în linişte şi în ciuda unor obstacole considerabile.