GÂNDUL LIVE. Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea: Stresul scade performanța intelectuală / Cei care au stat acasă au fost mai afectați

Publicat: 20/05/2021, 21:06
Actualizat: 20/05/2021, 23:37

Din cauza pandemiei de coronavirus, multe persoane sunt expuse unor riscuri care pot duce la burnout. Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic neurochirurg, a vorbit, în cadrul emisiunii GÂDNUL LIVE, despre această problemă.

„Avem această pandemie și acest burnout. Burnout-ul este o epuizare nervoasă, psihică. Tragem de sistemul nostru nervos mai mult decât poate suporta. În decursul unei zile avem multiple probleme: a familiei, a copiilor, a traficului, a mizeriei, a aerului, a măstii de protecție. La serviciu avem probleme, de aceea au apărut cazuri cu totul deosebite și care au dus la epuizare. Nu mai putem. Suntem prea solicitați. Primul grup afectat a fost cel medical. Următorul grup a fost cel al polițiștilor. Ei stau ore în șir în trafic. Al treilea grup este cel al corporatiștilor care lucrează în sistemul bancar. Nu pot rezista, se produce o afectare cerebrala majoră. Uitați-vă și în educație, la profesori. Sunt discuții peste discuții, toată lumea este nemulțumită.”

Burnout și depresie

Întrebat dacă este o diferență între burnout și depresie, Vlad Ciurea a raspuns: „Prima fază este starea de stres. În acest moment apare fenomenul de epuizare, de suprasolicitare nervoasă, cu dureri de cap, amețeli, nu ne găsim cuvintele potrivite, suntem nervoși, facem mișcări care nu ar trebui făcute. Toate acestea duc la epuizarea sistemului nervos, iar performanța noastră scade. Creierul cedează, nu putem să îl biciuim. Viața noastă se reduce la o sintagmă: Take a break (luați o pauză). Odihniți-vă, beți apă curată, plimbați-vă, inspirați aer curat, treziți-vă fără scandaluri și vă refaceți. Avem o țară minunată și ne putem petrece viața în mod foarte frumos. După acest burnout apare depresia.

Odată cu înaintarea în vârstă, burnout-ul ne duce către anumite boli. În burnout trebuie să devenim mai rapizi, mai flexibili, mai sociali, mai umani.

Cei care au stat acasă au fost mai afectați

Despre o diferență dintre cei care au lucrat de acasă și cei care au mers la locul de muncă: Persoanele care au stat acasă au fost mai afectate

Persoanele care au lucrat de acasă au fost mai afectate. Mergând la serviciu dau mâna cu dumneavoastră, vorbesc, vă apreciez ținuta, îi apreciez pe ceilalți din jur. Și eu mă pregătesc: îmi caut o ținută, o cravată, ceea ce ma stimulează mental. Daca stau între patru pereți, doar eu cu laptop-ul, lucrurile capătă altă conotație. Un alt lucru important este odihna, spune Ciurea. „Somnul este major în refacerea structurilor cerebrale și a legăturilor dintre celule.