AirBaltic este prima companie aeriană din Europa amenințată de faliment din cauza scumpirii kerosenului. Ce datorii are operatorul de zbor și cum încearcă să se salveze

Compania letonă airBaltic a cerut, luni, intrarea în insolvență în Statele Unite. Operatorul aerian a depus o cerere voluntară de reorganizare la New York. Măsura a fost luată pentru ca airBaltic să își poată restructura datoriile și să evite falimentul, continuând în același timp zborurile, relatează Reuters.

„AirBaltic a depus, în mod voluntar, o cerere de protecție în temeiul Capitolului 11 din Codul falimentului al Statelor Unite, la New York, în încercarea de a-și restructura datoriile și de a face față crizei din ce în ce mai grave cu care se confruntă întregul sector, provocată de războiul din Iran.“, precizează agenția.

Protecția oferită de Capitolul 11 (Chapter 11) al Codului Falimentului din SUA reprezintă o formă de insolvență bazată pe reorganizare, destinată companiilor care se confruntă cu probleme financiare severe, dar care au șanse de salvare. Spre deosebire de un faliment clasic (care înseamnă închiderea firmei și vânzarea bunurilor), Capitolul 11 oferă companiei timp să își repare afacerea.

Această solicitare voluntară îi permite operatorului aerian să își renegocieze datoriile sub protecție legală, fără riscul de a fi executat silit de creditori.

AirBaltic a declarat într-un comunicat că a obținut un angajament de finanțare în valoare de 350 de milioane de euro din partea unor instituții de credit, printre care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru a-și susține activitatea pe durata procesului de restructurare.

Războiul dintre SUA și Iran a dus la dublarea prețurilor combustibilului pentru avioane, declanșând cea mai gravă criză din sectorul transportului aerian de la începutul pandemiei de COVID-19.

Investitorii și directorii executivi au avertizat că transportatorii cu bilanțuri financiare fragile riscă să intre în colaps.

Pe măsură ce situația sa financiară s-a deteriorat, airBaltic a purtat discuții cu creditorii pentru a obține finanțare pe termen scurt, dar a întâmpinat dificultăți în a ajunge la un acord asupra condițiilor. Randamentele obligațiunilor sale au crescut brusc, reflectând îngrijorarea tot mai mare a investitorilor cu privire la perspectiva unui default.

„AirBaltic se confruntă cu dificultăți financiare grave, cauzate de o combinație de factori financiari și geopolitici”, a scris consiliul de administrație al companiei aeriene într-un document depus la tribunalul de faliment.

AirBaltic, care deține o flotă de aproximativ 50 de avioane Airbus A220-300, este deținută în majoritate de guvernul leton, iar Lufthansa deține o participație minoritară de 10%.

Prim-ministrul leton, Andris Kulbergs, a declarat că procedura prevăzută de Capitolul 11 a fost inițiată după ce deținătorii de obligațiuni reprezentând peste 70% din valoarea datoriei au refuzat să aprobe un împrumut necesar pentru supraviețuirea companiei aeriene și au optat, în schimb, pentru lichidare.

„Consider această soluție una dintre cele mai bune opțiuni pentru asigurarea viabilității companiei airBaltic, întrucât oferă instrumentele necesare și timpul necesar pentru punerea în aplicare a planului de restructurare”, a declarat Kulbergs într-un comunicat.

Guvernul continuă să caute un investitor strategic, în timp ce airBaltic își reduce flota și își reorganizează obligațiile, a adăugat el.

AirBaltic este a doua companie aeriană afectată de război, după falimentul Spirit Airlines din luna mai. Transportatorul low-cost american, care a depus cererea de faliment cu câteva luni înainte de izbucnirea conflictului la sfârșitul lunii februarie, nu a reușit să obțină sprijinul creditorilor pentru un plan de salvare guvernamental.

Alte companii aeriene, precum AirAsia, cel mai mare transportator low-cost din Asia de Sud-Est, sunt în căutare de capital proaspăt.

Săptămâna trecută, Ryanair a anunțat că elimină mii de curse din cauza prețului uriaș al kerosenului și că biletele se vor scumpi considerabil de anul viitor. Operatorul de zbor ar putea fi nevoit să-și reducă programul de zboruri pentru sezonul de iarnă cu aproximativ 10.000 de zboruri.