Ancheta „Pfizergate” bate pasul pe loc: Ursula von der Leyen încă nu a fost audiată în scandalul vaccinurilor anti-Covid-19. Kövesi avertizează că Parchetul European riscă să fie subminat: „Unii politicieni sunt deasupra legii”

Ursula von der Leyen nu a dat încă o declarație procurorilor europeni în scandalul „Pfizergate”. Procurorul șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, avertizează că oficiali de rang înalt refuză uneori să răspundă citațiilor, subminând practic autoritatea EPPO. 

Ancheta Parchetului European (EPPO) privind negocierile pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, purtate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, a înregistrat puține progrese concrete. Potrivit unei persoane implicate în investigație, citată sub protecția anonimatului de Politico, șefa executivului european nu a oferit până acum o declarație în persoană procurorilor.

EPPO a preluat în 2024 ancheta deschisă inițial de autoritățile belgiene în legătură cu negocierile pentru achiziționarea vaccinurilor împotriva coronavirusului.

Potrivit documentelor judiciare consultate de POLITICO, investigația vizează suspiciuni de interferență în exercitarea funcțiilor publice, distrugere a mesajelor SMS, corupție și conflict de interese. Facem precizarea că acestea sunt, cel puțin deocamdată, doar suspiciuni investigate, nu fapte dovedite printr-o hotărâre judecătorească.

Întrebat despre informația potrivit căreia von der Leyen nu a fost audiată personal în dosarul cunoscut drept „Pfizergate”, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a susținut că instituția a colaborat cu procurorii europeni.

„Comisia a cooperat în mod demonstrabil pe larg cu Parchetul European pentru a clarifica faptele și a evalua evenimentele. Acest lucru s-a făcut întotdeauna în numele și cu sprijinul deplin al președintei. Președinta a fost întotdeauna și continuă să fie foarte cooperantă în a răspunde la orice întrebări deschise – în limitele atribuțiilor sale și ale disponibilității sale în calitate de președintă a Comisiei”, a declarat Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

Kövesi avertizează că politicienii încearcă să submineze Parchetul European

Într-un interviu acordat Politico înaintea încheierii mandatului său de șapte ani, Laura Codruța Kövesi a vorbit despre dificultățile întâmpinate de procurorii europeni atunci când anchetele vizează persoane influente. Procurorul-șef al EPPO a afirmat că instituția s-a confruntat în repetate rânduri cu refuzul unor oficiali europeni de a răspunde citațiilor.

„Unii politicieni consideră că sunt deasupra legii. Dacă ești chemat să dai o declarație, trebuie să te prezinți. Nu mă voi sfii să vă spun că, mai ales atunci când în anchetă sunt implicate persoane importante — fie că este vorba de politicieni de rang înalt sau de oameni bogați care au legături cu clasa politică, întâmpinăm dificultăți în exercitarea competențelor noastre”, a declarat Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al Parchetului European.

Întrebată explicit dacă Ursula von der Leyen se numără printre oficialii la care făcea referire, șefa EPPO a refuzat să comenteze anchete individuale. Totodată, Kövesi a vorbit și despre presiunile la care a fost supus Parchetul European de-a lungul mandatului său, susținând că instituția riscă să fie slăbită prin măsuri administrative și financiare.

„În timp ce părăsesc biroul, mă gândesc la celebrul serial danez Borgen. Există o zicală foarte cunoscută acolo: «La Bruxelles, nimeni nu te aude țipând», și, din păcate, acest lucru este adevărat. Mă tem că EPPO va fi distrusă pe ascuns tocmai pentru că își face treaba”, a declarat aceasta.

Printre problemele identificate se numără subfinanțarea cronică, întârzierile în modificarea cadrului juridic și procedurile birocratice complicate. Potrivit procurorului-șef, aceste obstacole generează „discuții interminabile despre cum să complice viața procurorilor”.

De asemenea, întrebată ce ar schimba dacă și-ar putea relua mandatul de la început, Kövesi a răspuns că „ar face aceleași lucruri, dar poate că ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul”. Ea consideră că principala provocare pentru succesorul său, procurorul german Andrés Ritter, va fi menținerea independenței și credibilității Parchetului European.

Scandalul din Grecia și anchetele privind fondurile europene

Laura Codruța Kövesi a indicat Grecia drept țara în care procurorii EPPO s-au confruntat cu ceea ce a descris drept cea mai evidentă tentativă de intimidare din timpul mandatului său.

Tensiunile au apărut pe fondul unui scandal privind fondurile europene destinate agriculturii, care a provocat demisiile unor miniștri și viceminiștri. Dosarele a patru parlamentari din partidul de guvernământ Noua Democrație se află în prezent pe rolul instanțelor. Toți cei patru resping acuzațiile.

În mai 2025, EPPO a transmis o plângere oficială Comisiei Europene, reclamând măsuri ale autorităților elene care ar fi împiedicat investigarea unor parlamentari. Parchetul European a semnalat și refuzul Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a prelungi cu cinci ani mandatele procurorilor europeni delegați, conform solicitării instituției.

Kövesi a avertizat că aceste situații ar putea avea consecințe asupra fondurilor europene destinate Greciei, în baza articolului 16 din Regulamentul EPPO.

Relațiile dintre Parchetul European și guvernul de la Atena au fost marcate de dispute. Premierul Kyriakos Mitsotakis a sugerat că EPPO ar avea o agendă politică și a criticat ceea ce a numit „scurgeri selective de informații”.

„Tot acest zgomot a fost creat pentru a da vina pe EPPO că facem politică, în loc să discutăm ce s-a întâmplat în realitate. Unii politicieni vorbesc despre un sistem judiciar independent și eficient, până când îi atingi și până când te apropii de cercul lor restrâns. În acel moment, procurorii devin abuzivi, au o agendă politică, nu mai sunt necesari”, a răspuns Kövesi.

În contextul tensiunilor, unii oficiali eleni au sugerat posibilitatea retragerii Greciei din EPPO, însă Kövesi a apreciat că o asemenea decizie ar fi „aproape imposibilă”.

Procurorul-șef a atras atenția și asupra resurselor financiare insuficiente pentru activitatea instituției în alte state europene. Potrivit acesteia, Comisia Europeană a propus doar jumătate din bugetul solicitat de EPPO.

„Am explicat exact de ce avem nevoie pentru a ne desfășura activitatea, dar Comisia a propus doar jumătate din bugetul de care avem nevoie”, a declarat Kövesi.

Ea a avertizat că „credibilitatea EPPO este în joc” inclusiv în Polonia, unde așteptările privind activitatea procurorilor europeni au fost ridicate.

Totodată, Kövesi și-a exprimat rezerve și cu privire la perspectivele activității instituției în Ungaria, devenită stat participant la EPPO în august 2026.

Parchetul European investighează, de asemenea, presupusa deturnare a peste patru milioane de euro de către fostul grup politic „Identitate și Democrație” din Parlamentul European. Datoriile grupului ar putea ajunge în responsabilitatea formațiunii „Patrioții pentru Europa”, din care face parte și Raliul Național din Franța, condus de Marine Le Pen.

Referindu-se la anchetele care implică formațiuni politice în perioade electorale, Kövesi a respins ideea suspendării investigațiilor.

„Dacă îi cereți EPPO să se abțină și să nu întreprindă nimic pentru că sunt alegeri în Europa, nu vom mai lucra deloc”, a declarat Laura Codruța Kövesi.