Ce probleme i-ar putea crea Alexis Tsipras cancelarului Angela Merkel
„Grecii au dreptul de a alege pe cine vor. Noi avem dreptul de a înceta să le mai finanțăm datoriile”, a avertizat vicepreședintele grupului conservator (CDU) al lui Merkel în Bundestag, Hans-Peter Friedrich, citat de cotidianul Bild.
Enumerând cerințele Syriza, de la „oprirea reformelor în Grecia” până la obținerea „de noi ajutoare”, sau o despăgubire din partea Berlinului „pentru cel de-al Doilea Război Mondial”, Bild îl critică pe liderul său „periculos”, Alexis Tsipras.
„Zona euro nu este un tripou, în care fiecare poate să joace cum vrea (…). Un acord este un acord!”, scrie Bild, amintind că „Europa și-a respectat” angajamentele din 2010 acordând „peste 200 de miliarde de euro” Greciei.
Guvernul german nu reacționase duminică seara, dar directorul Bundesbank, Jens Weidmann, sfătuia Syriza să nu facă „promisiuni iluzorii” concetățenilor săi și să se angajeze să rezolve „problemele structurale” ale țării.
„Grecia a făcut progrese pe calea reformelor. Ar fi catastrofal să se oprească la jumătatea drumului”, afirma la rândul său Markus Kerber, șeful Federației germane din industrie (BDI).
Situația este delicată pentru Berlin, „care aștepta cu siguranță un alt rezultat”, dar nu poate „împinge Grecia în prăpastie”, apreciază Julian Rappold, cercetător la Institutul german de politică externă (DGAP) din Berlin.
„Merkel vede în mod natural riscul unei schimbări la scară europeană”, continuă el, evocând „semnalul” oferit de Syriza „altor partide populiste, ca Podemos din Spania”, care ar putea contesta politicile de rigoare.
Partidul radical de stânga din Germania, Die Linke, făcea apel la „o primăvară roșie europeană”, potrivit președintei sale Katja Kipping, în timp ce sindicatul german Verdi schița un „program de investiții” pentru a reconstrui Grecia.
– Tsipras, reformator neașteptat –
Scrutinul din Grecia intervine într-un context deja tumultuos pentru Germania, în condițiile în care „noua axă franco-italiană a militat cu ardoare anul trecut pentru o creștere economică mai mare în Europa și o reducere a Pactului de stabilitate”, amintește Rappold.
Constrâns să se „arate conciliant”, Berlinul va trebui să traseze limita subține dintre subiectele care sunt negociabile și cele care nu sunt. O nouă „reducere a datoriei” în favoarea Atenei nu este pentru moment luată în considerare, apreciază cercetătorul.
Adesea nuanțată, cu excepția cotidianului Bild, presa germană cerea să i se ofere o șansă lui Alexis Tsipras, subliniind contrastul între încrederea de care beneficiază el și lipsa de apreciere din jurul partidelor din Grecia.
Chiar și cotidianul conservator Die Welt refuza să creadă în scenariul catastrofal al unui „naufragiu al zonei euro”, apreciind că urgența situației financiare elene va face din liderul Syriza un „reformator neașteptat”.
Der Spiegel îl consideră la rândul său pe Tsipras „suficient de inteligent” pentru a „căuta o soluție negociată” cu creditorii Greciei, deși principiile unei restructurări a datoriei – nivelul dobânzilor, scadența – rămân neclare.
Scenariul unei ieșiri a Greciei din zona euro nu este deloc luat în serios de comentatori. La Berlin, mai multe persoane intervievate pe stradă considerau că un asemenea rezultat ar fi „foarte rău pentru toată Europa”.
„Pentru Germania, este foarte important ca Grecia să rămână în euro”, insista Lorenz, în vârstă de 19 ani, angajat în mediul cultural. La fel crede și Gerd, un pensionar în vârstă de 64 de ani, care exclude însă o „ștergere totală a datoriei” elene și consideră că Grecia trebuie „de asemenea să facă ceva pentru ea însăși”.