Comisia Europeană cere Turciei să investigheze „presupusele nereguli” de la referendum
„Solicităm autorităților turce să reflecteze foarte atent asupra următorilor pași și să caute cel mai cuprinzător consens național în urma referendumului. Solicităm de asemenea autorităților să lanseze o investigație transparentă a acestor presupuse nereguli”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, în cadrul unei scurte ședințe informative.
De asemenea, misiunea de observatori din partea OSCE și a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) au arătat că referendumul din Turcia s-a desfășurat în condiții inechitabile și nu s-a ridicat la nivelul standardelor Consiliului Europei.
„Schimbările târzii ale procedurilor de numărare au eliminat o garanție importantă. În general, referendumul nu s-a ridicat la nivelul standardelor Consiliului Europei. Cadrul legal a fost inadecvat pentru desfășurarea unui proces cu adevărat democratic”, a declarat europarlamentarul român, Cezar Florin Preda, șeful delegației APCE.
Referendumul s-a desfășurat pe „un teren inegal”, într-un mediu politic în care „libertățile fundamentale pentru un proces cu adevărat democratic au fost curmate în condițiile stării de urgență, și cele două tabere nu au beneficiat oportunități egale pentru a-și prezenta argumentele votanților”, a afirmat, la rândul său, Tana de Zulueta, liderul observatorilor internaționali din partea OSCE.
În fața acuzațiilor, președintele Înaltei Comisii Electorale (YSK), Sadi Guven, a declarat că buletinele de vot folosite la referendumul privind introducerea sistemului prezidențial sunt valide.
Partidul Popular Republican (CHP), principalul partid de opoziție din Turcia, a anunțat că va contesta rezultatul referendumului și solicită renumărarea a peste 60% din voturi, criticând decizia de a număra și buletinele care nu au fost ștampilate de oficialii turci.
Reamintim că turcii au ieșit duminică la urne pentru a vota la referendumul constituțional convocat de președintele Recep Tayyip Erdogan, în urmă căruia Turcia va deveni de facto o republică prezidențială, în care Erdogan poate rămâne președinte până în 2029. Schimbările constituționale propuse de Erdogan reprezintă cele mai mari modificări ale sistemului de guvernare al statului turc, de la înființarea republicii de către Kemal Ataturk, în 1923. Cei care îl susțin pe Erdogan spun că schimbările propuse ar moderniza statul turc, în timp ce opozanții arată că regimul autocratic al lui Erdogan ar primi și mai multe puteri.