Continuă protestele la Kiev. Ce revendicări au tinerii nemulțumiți de demiterea ministrului apărării, Mihailo Fedorov

Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni politice tot mai mari în contextul în care protestele iscate după demiterea ministrului Apărării, Mihailo Fedorov, continuă. Ucrainenii i-au transmis președintelui ucrainean un ultimatum prin care îi cer demiterea, până vineri, a comandantului suprem al armatei, generalul Oleksandr Sîrski.

Actualele proteste din Ucraina, care au început în dimineața zilei de 16 iulie și s-au desfășurat de atunci zilnic, sunt cele mai lungi demonstrații susținute și au legătură directă cu războiul împotriva Rusiei. Mii de oameni s-au strâns în Kiev și alte orașe săptămâna trecută pentru a contesta decizia lui Zelenski de a-l demite pe Fedorov în detrimentul lui Sîrski. De atunci, după ce au cerut inițial revenirea lui Mihailo Fedorov la conducerea ministerului Apărării, protestatarii și-au schimbat revendicările și cer acum demiterea lui comandantului-șef al armatei.

Volodimir Zelenski, actorul care a devenit președinte în 2019, s-a mândrit de multe ori cu faptul că a rezistat presiunilor imense din timpul războiului, dar nu și atunci când a venit vorba de protestele din stradă. De data aceasta, mii de oameni, în mare parte tineri, au contestat deciziile politice ale liderului ucrainean. În tot acest context, administrația de la Kiev pare să semnaleze o deschidere spre compromis, precizează Kirilo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski.

„Poziția societății a fost ascultată. Îi înțeleg pe oamenii care își exprimă poziția. Grija este puterea care a susținut statul nostru de-a lungul acestor ani”, a precizat Budanov.

Manifestațiile de stradă au jucat un rol esențial în istoria Ucrainei în mai multe rânduri. Spre exemplu, demonstrațiile din 2004 au forțat un nou vot la alegerile prezidențiale, iar protestele din 2014 au dus la înlăturarea președintelui pro-rus. De data aceasta, Zelenski a făcut toate demersurile pentru a satisface cerințele demonstranților.

În trecut, implicat într-un proces de pace eșuat cu Rusia, inițiat după alegerea sa în 2019, Zelenski a renunțat la concesii pentru Rusia după ce demonstranții l-au acuzat de trădare. Anul trecut, președintele ucrainean a fost forțat să revină asupra legilor care slăbesc supravegherea anticorupție după izbucnirea altor proteste. Manifestațiile actuale sunt mai mici decât demonstrațiile anticorupție care au izbucnit vara trecută, dar cu toate acestea capacitatea de a canaliza o furie generalizată încă există.

În tot acest timp, Zelenski are nevoie și de sprijinul popular pentru a-și menține legitimitatea politică pe timp de război, având în vedere că legea marțială îi permite să-și continue mandatul, care teoretic s-a încheiat în 2024.