Donald Trump inaugurează „Consiliul pentru Pace” la Washington. Care este agenda și programul reuniunii la care Nicușor Dan merge ca observator
Președintele Donald Trump găzduiește astăzi la Washington prima reuniune oficială a „Consiliului pentru Pace”, un organism internațional creat pentru a gestiona reconstrucția Fâșiei Gaza și, potențial, alte conflicte de pe mapamond. Prioritatea acestei întâlniri este formarea unui plan de reconstrucție și asistență umanitară a Fâșiei Gaza, devastată de război, unde statele membre vor anunța un plan inițial de 5 miliarde de dolari în cadrul acestei reuniuni. În tot acest timp, marea majoritate a aliaților europeni ai Americii mențin un pas în spate față de noul organism internațional al lui Donald Trump, în timp ce națiunile din Orientul Mijlociu au fost printre primele care s-au alăturat inițiativei.
Întâlnirea de astăzi este programată să înceapă la ora 17:00 la Institutul pentru Pace al Statelor Unite, redenumit recent de către administrația de la Washington în „Institutul Donald J. Trump pentru Pace”. Sunt așteptați peste 20 de lideri ai statelor membre și observatori, printre care se numără și președintele României, Nicușor Dan.
Care este ordinea de zi a primei reuniuni
Principalul punct de interes de pe ordinea de zi a reuniunii de astăzi este adoptarea unui plan de reconstrucție pentru Fâșia Gaza. Cu această ocazie, se așteaptă ca Donald Trump să anunțe investiții de aproximativ 5 miliarde de dolari din partea statelor membre „pentru eforturi umanitare și de reconstrucție a Gazei”. Deși investiția inițială este de 5 miliarde de dolari, iar statele fondatoare ar urma să plătească câte 1 miliard de euro anual pentru a-și menține poziția în „Consiliul pentru Pace”, reconstrucția teritoriului devastat de bombardamentele israeliene este o sarcină monumentală în sine, estimată de Națiunile Unite și Banca Mondială la aproximativ 70 de miliarde de dolari.
De asemenea, membrii „Consiliului pentru Pace” așteaptă să afle mai multe detalii despre așa-numita Forță Internațională de Stabilizare, care ar urma să supravegheze zona palestiniană, conform planului în 20 de puncte al administrației Trump de a pune capăt războiului din Fâșie. Până în prezent, Indonezia s-a oferit să trimită până la 8.000 de trupe de menținere a păcii.
Consiliul a fost conceput inițial ca un organism care trebuie să medieze războiul dintre Israel și Hamas, dar și stabilitatea din regiune. Ulterior, dacă ar fi să luăm în considerare postările președintelui american de pe Truth Social, acest organism a fost extins pentru a rezolva conflictele din întreaga lume. Prin urmare, Consiliul va „prezenta o viziune îndrăzneață pentru civilii din Gaza și apoi, în cele din urmă, dincolo de Gaza – PACEA MONDIALĂ!”, a scris Trump pe Truth Social.
„Consiliul pentru pace” a fost inaugurat oficial la Forumul Economic Mondial de la Davos, în luna ianuarie. Pe atunci, Jared Kushner, ginerele lui Trump și membru al executivului, a prezentat viziunea de reconstrucție pentru Gaza, inclusiv stațiuni cu plaje luxuriante și turnuri înalte. Este posibil să avem parte și de această dată de o prezentare similară.
Cine merge la Washington
Casa Albă a emis invitații pentru 50 de țări să se alăture consiliului pentru pace, însă doar 35 de lideri și-au manifestat interesul, dintre care doar 26 de țări s-au alăturat oficial cartei fondatoare și au fost desemnate drept membri fondatori. Cel puțin 14 țări au refuzat invitațiile, dintre care majoritatea sunt țări europene.
Europa
Marile puteri europene, inclusiv Franța, Germania, Regatul Unit și Spania, au refuzat invitațiile de a se alătura Consiliului pentru Pace în calitate de membri. Acestea au insistat în special pe respectarea unei ordini liberale bazate pe reguli și multilateralism, care le oferă un statut de egalitate, în timp ce restul Sudului Global a fost mult mai pragmatic în ceea ce privește sprijinul și chiar apartenența pe care o oferă acest Consiliu al președintelui american.
În ciuda îngrijorărilor, Uniunea Europeană a trimis-o pe comisarul său pentru Mediterana, Dubravka Šuica, în calitate de observator. Un purtător de cuvânt a declarat că, deși rămân întrebări cu privire la aceste neînțelegeri între aliații transatlantici, UE va colabora cu SUA pentru „implementarea planului de pace pentru Gaza”. În mod oficial, Bruxelles-ul a declarat că nu dorește să se alăture Consiliului pentru Pace din cauza îngrijorărilor legate de statutul său, iar președinta Ursula von der Leyen a refuzat invitația la reuniunea de joi. Mai mult, invitația lui Trump adresată președintelui rus Vladimir Putin de a ocupa un loc în consiliu a complicat și mai mult orice aliniere pentru țările europene în timp ce războiul din Ucraina continuă.
Din Uniunea Europeană doar două state au devenit membre fondatoare ale Consiliului: Ungaria și Bulgaria. Kosovo și Albania, care nu sunt membre ale comunității europene, s-au alăturat, de asemenea, ca membri ai consiliului de administrație și vor participa la reuniunea de joi. Italia, Cipru, Grecia, Polonia și România vor participa în calitate de „observatori”. Viktor Orban a mers și el la Wshington, în calitate de membru fondator, pentru a participa la prima reuniune a Consiliului lui Donald Trump. Este a doua sa vizită în Statele Unite în aproximativ 3 luni. Cu această ocazie, este posibil să avem și o întâlnire bilaterală cu premierul maghiar având în vedre că Trump îl susține deschis pentru campania electorală pentru alegerile parlamentare din primăvara aceasta. Giorgia Meloni, un alt aliat politic din Europa al președintelui american a anunțat că va fi și ea prezentă la reuniune.
După multe încercări, Nicușor Dan ajunge la Washington
Președintele României se află în prima vizită în Statele Unite în calitate de șef al statului. Încă de anul trecut, Nicușor Dan anunța public că o vizită oficială la Washington va avea loc la „începutul anului viitor”. Deși a amânat termenul de mai multe ori, oportunitatea s-a ivit după ce Donald Trump a lansat în ianuarie o scrisoare de invitație la noul organism internațional. Vizita de astăzi este una conjuncturală, și nu una bilaterală planificată între cele două state.
Acesta a plecat miercuri spre Washington folosind un avion privat închiriat de la omul de afaceri Ion Țiriac, deoarece România nu deține o aeronavă prezidențială funcțională. Alături de Nicușor Dan se află și consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și consilierul economic, Radu Burnete.
România va participa în calitate de observator, o poziție care a fost aleasă după discuții și clarificări cu Casa Albă. Acest statut îi permite României să fie prezentă fără a se angaja pe deplin în formatul controversat care ocolește structurile ONU.
Orientul Mijlociu
Aproape toate statele aliate ale SUA din Orientul Mijlociu s-au alăturat „Consiliului pentru Pace” al lui Donald Trump. Din partea Israelului, va participa ministrul de externe Gideon Saar, iar acestuia i se vor alătura aliații de lungă durată ai SUA din regiune: Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bahrain, Egipt, dar și Arabia Saudită, Turcia, Iordania, Qatar și Kuweit, care susțin dreptul Palestinei la autodeterminare și la statutul de stat în conformitate cu dreptul internațional.
Rămâne de văzut dacă aceste state s-au alăturat Consiliului pentru Pace pentru a ajuta coreligionarii din Palestina sau din motive pragmatice, pentru a consolida relația cu SUA. Țările din Orientul Mijlociu au, de asemenea, un palmares notoriu de a nu fi cele mai bune susținătoare ale Palestinei, mai ales în ultimele decenii.
ASIA ȘI OCEANIA
Președinții Kazahstanului și Uzbekistanului vor participa la reuniunea de la Washington în calitate de membri fondatori ai „Consiliului pentru Pace”, alături de prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, și de președintele azer, Ilham Aliev, tot în calitate de membri ai consiliului. Din Asia, președintele Indoneziei, Prabowo Subianto, și-a anunțat vizita, în timp ce secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, To Lam, va participa și el la întâlnirea membrilor consiliului. Pakistanul va fi reprezentat de prim-ministrul Shehbaz Sharif, pe când India a declarat că își revizuiește invitația și nu va trimite niciun observator.