Financial Times: China, Rusia și Iranul ar încerca să profite de eventuala reducere a angajamentelor SUA pe plan mondial
Statele Unite se confruntă cu provocări simultane de securitate în Europa, în nord-estul Asiei și în Orientul Mijlociu, iar o reducere semnificativă a angajamentelor militare americane în aceste regiuni de importanță strategică ar conduce la intensificarea tentativelor Rusiei, Chinei și Iranului de a profita de vidul de putere, comentează cotidianul Financial Times.
”Joe Biden nu este doar un tip în vârstă. Este și reprezentantul unei idei vechi, datând din anii 1940. Președintele SUA crede că Statele Unite și întreaga lume sunt mai sigure dacă Washingtonul joacă rolul de jandarm mondial. A argumentat recent: «Rolul de conducere exercitat de SUA menține unitatea lumii. Alianțele americane ne mențin pe noi, în America, în siguranță. Nu merită să ne expunem cu toții riscurilor prin îndepărtarea de Ucraina, prin întoarcerea spatelui Israelului». Perspectiva asupra lumii expusă de Biden este de la sfârșitul celui de-al II-lea Război Mondial, când elita din SUA constata că izolaționismul anilor 1930 contribuise la ascensiunea Germaniei naziste și a Japoniei imperiale. Structurile de securitate de la Washington au decis că nu vor repeta această greșeală”, notează editorialistul Gideon Rachman, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul ”China, Rusia, Iranul și perspectivele retragerii americane / Statele Unite se confruntă cu provocări simultane asupra rolului dominant în materie de securitate în Asia, Europa și Orientul Mijlociu”.
Începând de la Harry Truman până la Barack Obama, fiecare președinte al SUA și-a bazat politica externă pe o rețea de alianțe globale, în special Alianța Nord-Atlantică și Tratatul de securitate SUA-Japonia. Când a devenit președinte, Donald Trump a rupt parțial acest consens, tratând aliați-cheie, precum Germania și Japonia, ca profitori nerecunoscători. În calitatea de președinte, Biden a revenit la abordarea tradițională axată pe alianțe. Dar este posibil să fie ultimul lider american care împărtășește complet ideea rolului SUA de ”putere hegemonică liberală”, termenul academic pentru ”jandarm mondial”.
Perspectivele revenirii lui Donald Trump la putere anul viitor ridică semne de întrebare privind viitorul rol al Statelor Unite de conducere pe plan mondial. În primul mandat, Trump a evocat ideea retragerii SUA din NATO, iar în al doilea mandat ar putea face acest lucru. O nouă administrație condusă de Trump ar putea marca o distanțare de ideea că interesele SUA sunt dependente de aranjamentele de securitate asumate în trei dintre cele mai importante regiuni strategice ale lumii: Europa, nord-estul Asiei și Golful Persic. În Europa, dominația SUA este contestată activ de Rusia, în Asia, de China, iar în Orientul Mijlociu, adversarul este Iranul.
”Rusia a invadat Ucraina, China a construit baze militare în Marea Chinei de Sud și amenință Taiwanul. Iranul utilizează grupuri intermediare precum Hezbollah, Hamas și insurgenții huthi din Yemen pentru a lansa provocări asupra prietenilor SUA din regiune. În cazul în care Statele Unite ar reduce semnificativ angajamentele militare în lume, China, Rusia și Iranul ar încerca să profite de vidul de putere care ar rezulta. Între timp, cele trei state colaborează din ce în ce mai mult, promovând intens ideea unei «lumi multipolare», denumirea codificată despre încheierea hegemoniei americane”, subliniază editorialistul Gideon Rachman.
În mediile academice s-a vehiculat mult timp ideea că Statele Unite ar trebui să își reducă semnificativ angajamentele militare în străinătate. Profesorii John Mearsheimer și Stephen Walt au argumentat că, pentru a menține echilibrul de putere în Europa, în Orientul Mijlociu și în Asia, ”Washingtonul ar trebui să predea ștafeta puterilor regionale”.
”Însă dificultatea este că puterile regionale cărora SUA le-ar preda ștafeta nu sunt echipate adecvat pentru a putea contracara ambițiile regionale ale Rusiei, Chinei și Iranului. O Alianță Nord-Atlantică fără Statele Unite ar arăta ineficientă în cel mai bun caz și s-ar destrăma în cel mai grav scenariu. În lipsa sprijinului SUA, Israelul și Arabia Saudită ar lupta pentru a contracara Iranul. Japonia, Coreea de Sud, Filipine și Australia s-ar confrunta cu probleme similare în Asia, din cauza Chinei. Consecințele unei retrageri a SUA din lume probabil ar fi resimțite, în ultimul rând, și la nivel intern. Dar, așa cum a înțeles generația post-1945, chiar și Statele Unite ar fi amenințate, eventual, de ascensiunea puterilor nedemocratice și expansioniste din Europa, Asia și Orientul Mijlociu”, concluzionează editorialistul Gideon Rachman.
Foto: Profimedia
Citește și: