• Publicat:
  • Actualizat:
Reportaj

Guggenheim Abu Dhabi, ULTIMUL VIS DIN 1001 DE NOPȚI AL ȘEICILOR. Proiectul uimitor al ultimei minuni arhitectonice a lumii. MULTIMEDIA

Socotit de specialiști ca una dintre minunile arhitectonice ale secolului XX, muzeul Guggenheim din New York a fost depășit în frumusețe (doar) de muzeul Guggenheim din Bilbao (Spania), opera arhitectului american de origine canadiană, Frank Gehry. Cel mai tânăr muzeu Guggenheim le va depăși însă pe amândouă

Socotit de specialiști ca una dintre minunile arhitectonice alesecolului XX, muzeul Guggenheim din New York afost depășit în frumusețe (doar) de muzeul Guggenheim dinBilbao (Spania), opera arhitectului american de originecanadiană, Frank Gehry. Guggenheim Bilbao, ostructură din titanium, sticlă și calcar, ale cărei forme sfideazămulte preconcepții arhitecturale, a fost deschis în 1997. La rândulsău, Guggenheim Bilbao are șanse să fie umbrit doar de fratele maimic (citește „tânăr”), Guggenheim Abu Dhabi, creația aceluiașiFrank Gehry.

În realitate, muzeul din „deșert” nu va fi deloc mic,dimpotrivă: întreg muzeul Guggenheim New York, care are înălțimeaunui bloc cu 6 etaje, va încăpea în culoarul de la intrare alviitoarei structuri. Iar înălțimea culoarului este cam o treime dincea a corpului central al complexului. Guggenheim Abu Dhabi va fivârful de lance (la propriu – din perspectivă topografică – și lafigurat) al viitorului centru cultural al Insulei Saadiyat, care vamai conține un Muzeu Luvru al Emiratelor, având forma unui domgigantic „perforat”, ce va adăposti galerii de artă alăturate subforma unui oraș antic, un Muzeu Național având forma unor pontoaneetajate șerpuind spre mare și un Muzeu Maritim.

Conform CNN, Guggenheim Abu Dhabi va fi gata în 2014, cu patruani mai devreme decât se estimase inițial. CentrulSaadiyat nu este văzut de miliardarii arabi ce finanțeazăproiectul ca o manifestare a opulenței, ci ca o necesitate – și deaici urgentarea lucrărilor. Cu toate acestea, la o populație de 4,5milioane de locuitori, Emiratele Arabe Unite nu au o densitatefoarte mare de artiști și iubitori ai artei.

Poate avea România un muzeu Guggenheim?

Pe de altă parte, Bucureștiului, este o metropolă europeană cu opopulație de trei ori mai mare decât cea din Abu Dhabi. Lasolicitarea gândul, Lee Ann Custer,asociat pentru relații externe al Fundației Guggenheim a precizatcă „nu există planuri pentru a avea un muzeu Guggenheim înBucurești”. De fapt, noi întrebasem care ar fi condițiile ce artrebui întrunite pentru construirea unui muzeu Guggenheim, ținândcont de faptul că, de pildă, s-a acceptat, recent,construirea unui Guggenheim în Helsinki, la inițiativa ediluluicapitalei Finlandei. Răspunsul sec al doamnei Custer afost inclus într-o frază care începea cu răspunsul la o altăîntrebare: „Nu au fost români implicați în construirea vreunuimuzeu Guggenheim…” De fapt, realitatea e că nimeni nu și-a pusvreodată problema că ar fi posibilă o astfel de”extravaganță” înBucurești.

Puțini știu că un român foarte celebru a avut un roldecisiv pentru însăși istoria Guggenheim. FundațiaGuggenheim a luat ființă în 1937, prin deschiderea Muzeului depicturi non-obiective din colecția lui Solomon Guggenheim. Fundațiași-a păstrat caracterul exclusivist al colectării de tablourinon-obiective, până în 1953, când directorul de atunci, J.J. Sweenya comandat o achiziție revoluționară (în sine și pentru istoriaFundației): „Adam și Eva”, celebra sculptură de ConstantinBrâncuși, realizată în 1921. Când Muzeul Guggenheim din New Yorkși-a deschis porțile pentru public, la 21 octombrie 1959, s-a spuscă a fost parcă „desenat” pe potriva operelor de artă pe care leadăpostește. Chiar dacă arhitectului i s-a cerut un templu și aprodus, în ansamblu, un fel de zigurat inversat (cu suprafațaetajelor crescătoare de jos în sus), fără „Adam și Eva” și altelucrări de artă care i s-au alăturat, ulterior, în colecțiaFundației Guggenheim, este posibil ca însuși muzeul să fi arătataltfel.

Inchide