Planul secret al Franței pentru a combate protestele din marile orașe. Guvernul a vrut să oprească complet internetul și rețelele sociale în timpul manifestațiilor din stradă

Guvernul francez a analizat în secret posibilitatea de a bloca rețelele sociale și internetul mobil în anumite zone în timpul protestelor de sâmbăta trecută, au declarat pentru POLITICO două surse familiarizate cu planul autorităților de la Paris.

Această măsură extremă a fost luată în calcul ca un instrument de urgență pentru a opri coordonarea actelor de violență stradală și vandalism în timpul protestelor recente legate de creșterea costului vieții și problemele din educație.

În săptămâna premergătoare datei de 24 octombrie, Ministerul de Interne francez a fost în contact cu operatorii de telecomunicații pentru a explora modalități de a întrerupe accesul la rețelele sociale sau chiar la internetul mobil în anumite zone, pentru a împiedica coordonarea participanților la revolte, potrivit unui oficial guvernamental din biroul prim-ministrului și unui angajat al unei companii de telecomunicații.

Eforturile au culminat cu solicitarea directă a prim-ministrului Sébastien Lecornu către operatorii francezi de telecomunicații să fie pregătiți să blocheze accesul la TikTok, Instagram, Snapchat și X, într-o scrisoare dezvăluită de publicația digitală franceză Blast, care a relatat pentru prima dată despre solicitarea guvernului.

Guvernul de la Paris s-a temut că scenele de violență de pe străzile marilor orașe, care au avut loc în cadrul protestelor din 17 octombrie, s-ar putea repeta sau escala.

„Ceea ce doreau, mai presus de toate, era să blocheze canalele de comunicare care permit bandelor să se întâlnească și să se organizeze”, a declarat angajatul unui furnizor de telecomunicații.

Guvernul a luat în considerare și o soluție mai puțin radicală, care ar dezactiva funcțiile de afișare a geolocalizării „pentru a preveni adunările de persoane care nu se cunosc, de exemplu”, potrivit oficialului din biroul prim-ministrului.

Alte limitări privind accesul la rețelele de socializare sunt discutate în parlament, în cadrul dezbaterii asupra așa-numitului proiect de lege „cine încalcă obligațiile plătește”, care i-ar trage la răspundere financiară pe cei care au „participat cu bună știință” la o revoltă – indiferent dacă au comis sau nu daune materiale.

Aceeași lege ar impune platformelor să elimine în termen de 24 de ore conținutul care incită la agresiune fizică sau sexuală, furt, distrugere sau deteriorare a proprietății, „atunci când un astfel de conținut este susceptibil de a provoca o tulburare gravă a ordinii publice” și în termen de o oră conținutul care încurajează insurecția.

Alți legislatori propun măsuri, de la urmărirea persoanelor care creează probleme prin supraveghere video algoritmică până la penalizarea piețelor online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate.

Ideea unui „blackout” controlat pe rețelele sociale nu este complet nouă în politica franceză, fiind propusă în trecut și de alți lideri politici, precum Gabriel Attal, ca metodă de a stopa rapid revoltele. De asemenea, în 2024, Franța a blocat TikTok în teritoriul de peste mări Noua Caledonie, o decizie care a fost însă anulată ulterior de Consiliul de Stat în 2025 din lipsă de temei legal.