Mai multe țări aflate sub embargo au importat în ultimii 12 ani armament de peste 2,2 MILIARDE de dolari – RAPORT

Publicat: 03 05. 2012, 10:34

Țările care fac obiectul unui embargo internațional privind înarmarea au reușit să importe armament în valoare de aproximativ 2,2 miliarde de dolari începând cu anul 2000, conform unui raport al organizației umanitare OXFAM, relatează AFP.

În pofida a 26 de embargouri internaționale în vigoare în această perioadă, decretate de ONU sau alte organizații regionale, mai multe țări au reușit să strângă un arsenal considerabil. Raportul dă exemplul Myanmarului (cu o valoare estimată la 600 de milioane de dolari cheltuiți între 2000 și 2010), Iranului ( 574 de milioane de dolari între 2007 și 2010) și al Congoului (124 milioane de dolari între 2000 și 2002).

Pentru OXFAM, aceste cifre indică necesitatea de a recurge la un tratat constrângător care să reglementeze comerțul armelor convenționale în lume. Un tratat internațional privind comerțul armelor clasice (TCA) urmează să fie negociat între 2 și 27 iulie la ONU.

Organizația dă exemplul Siriei, al cărei principal furnizor este Rusia și care a acumulat în 2010, pentru suma de 167 de milioane de dolari, echipament de apărare antiaeriană, și pentru un milion de dolari, arme ușoare și muniție. O parte din aceste arme ” ajucat un rol principal în represiunea Guvernului sirian împotriva mișcării de opoziție”, conform OXFAM.

Siria face obiectul unui embargo al Uniunii Europene încă din mai 2011, privind vânzarea „de arme și materiale care ar putea fi folosite pentru represiune”.

„Embargourile existente sunt foarte ușor de ocolit”, a declarat Anna MacDonald, directoarea campaniei pentru controlul armelor din cadrul OXFAM. „Va trebui ca noul tratat să fie cu adevărat strict”.

„Cum se explică faptul că un comerț de banane este mai strict reglementat decât unul de mitraliere?”, a adăugat ea.

Pentru a fi eficace, tratatul va trebui să includă criterii constrângătoare din punct de vedere juridic pentru a împiedica transferul de arme atunci când există riscuri importante ca aceste arme să fie utilizate pentru a încălca legile internaționale privind drepturile omului.

„Un acord lejer ar putea fi mai grav decât nici un tratat deoarece ar da legitimitate unui sistem deficient”, a menționat MacDonald.