„Ce vă veți face când toți profesorii vor pleca?” – este întrebarea pe care mulți părinți au început să și-o pună în ultimii ani. Învățământul american de după pandemie se confruntă cu multiple provocări în afara sălii de clasă. Elevii sunt tot mai afectați de polarizarea socială, de costurile vieții, de pericolele rețelelor de socializare, de tulburările de sănătate mintală și de lipsa unui sprijin constant din partea adulților tot mai presați de stresul de la locul de muncă. Principala cauză a multor probleme sunt chiar telefoanele mobile cu acces la rețelele de socializare. Părinții petrec mai mult timp pe rețele de socializare și se ocupă mai puțin de educarea copiilor, care la rândul lor petrec foarte mult timp în mediul online.
Profesorii, în special cei din generația milenială (născuți între 1981 și 1996), trebuie să educe generațiile Z, Alpha și Beta (peste câțiva ani), într-un climat socio-economic tot mai tensionat. Problemele sunt existente indiferent că sunt Democrații sau Republicanii la putere. Și mai este Inteligența Artificială.
Potrivit Forbes, un sondaj LinkedIn realizat pe Education Week în februarie 2025 a constatat că 60% dintre cei 1.186 de respondenți au integrat inteligența artificială în lecțiile lor predate la clasă.
Cu un an mai devreme, această cifră era de 40% – ceea ce înseamnă că adoptarea inteligenței artificiale în sălile de clasă a crescut gradual. Proiecțiile Biroului de Statistică a Muncii indică o ușoară scădere în diverse sectoare de predare până în 2034, învățământul elementar urmând să înregistreze o scădere de 2%, în timp ce instruirea noilor profesori se va confrunta cu o contracție mai semnificativă de 14%.
Profesorii din generația milenială sunt mai sensibili decât cei din generațiile anterioare (Baby Boom, X) și mai copleșiți. Sunt împotriva pedepsirii elevilor. Totodată, nu acceptă să fie umiliți. Este generația care vrea să-și trăiască fiecare clipă și când observă o defecțiune, încearcă să o repare. În cazul în care nu reușesc după încercări repetate, renunță. Este exact ce au făcut mulți dintre profesorii mileniali care își exprimă furia și nemulțumirea pe rețelele de socializare.
„Am decis să demisionez când am nevoie de un loc de muncă mai ușor”.
„Orice aș face, nu contează, nu le va intra în cap”.
„Tocmai am sunat un părinte și i-am spus: copilul dumneavoastră a luat nota 4 pentru că vin la clasă și nu învață nimic. Și încep să țipe. Și îmi închide telefonul”.
„Școlile din cartiere sunt conduse de parcă ar fi companii cu cifre. Și nu este știința educației.”
„Azi, tocmai am demisionat de la locul de muncă”
„Mai am 2 ore rămase din ziua de școală și am decis să plec pentru că sunt foarte stresată. Comportamentul elevilor, apatia lor față de școală, părinților cărora nu le pasă”.
„Le-am cerut să dea la pagina 14. Și copiii doar se holbează. ”
„Am petrecut 90% din ziua de lucru doar ca să-i educ pe copii, să le gestionez emoțiile, comportamentul și izbucnirile”.
„Am petrecut foarte mult timp doar să le reglez comportamentul în loc să-i învăț ceva. Câteodată mă simt că eșuez ca educator. Nu-mi fac munca pentru care am fost angajat. Este epuizant”.
„Ce-i fac pe copiii să se comporte dezonorabil, fără să-și ceară scuze. Parcă creștem o generație de narcișiști. Preferă să perturbe cursurile scremând ca oile și ca vacile.”
„Am fost să predau la o clasa de-a șasea dintr-o școală elementară din 7 ianaurie. Nu cred că mă voi mai prezenta mâine. Educația lor e o provocare. Programa școlară este teribilă. Mă simt înfrântă. Îi doresc mult noroc înlocuitorului”.
„Niciun copil nu îmi acorda atenție. Să-i pedepsești pe elevi pentru comportamentul lor nu mai poți. Ce veți face când tot mai mulți profesori vor demisiona? Pe durata pandemiei, profesorii erau adevărați eroi. Vreți ca elevii să se ducă la școli fără profesori calificați?. Părinți, administratori, trebuie să acționăm cu toții pentru că totul se va duce de râpă.”
„Am avut o clasă unde atenția elevilor era atât de scăzută că nu puteau să facă liniște nici măcar pentru 60 de secunde. Nu pot. Le-am spus – în fiecare dimineață să facem liniște timp de 60 de secunde și cum cineva face gălăgie, reluăm. I-am lăsat să râdă. Adică, e bine să râzi. Dar apoi, un elev începe să zbiere. Bine, reluăm. Și mă întrebam dacă copilul acela are nevoie de ceva? DA, are nevoie de telefonul său! Are nevoie să se uite la clipuri fiindcă are nevoie de dopamină, de nițel timp să se uite pe ecran. Am deschis un laptop și când l-am închis, ei au început să facă ca Gollum. Deci, da, ecranele sigur ne fac probleme”
Mulți profesori se plâng că nu reușesc să predea lecțiile după programa școlară pentru că se confruntă cu comportamentul elevilor, cu problema telefoanelor la clasă. În majoritatea școlilor americane din California și Florida, precum și în unele regiuni din Canada, utilizarea telefoanelor pe durata cursurilor și în clase este strict interzisă. Însă, elevilor li se permite să-și folosească telefoanele și în pauze. Pe durata cursurilor, elevii sunt obligați să-și pună telefoanele în dulapuri sau riscă să le fie confiscate până la venirea unui părinte. :format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F06%2Ftelefoane-scoli-interzise-austria.webp)
În Regatul Unit, elevii care sunt prinși că folosesc telefoane mobile în clasă, pe durata cursurilor, sunt atenționați, trimiși în detenție și chiar riscă exmatricularea.
După ce prin anii 2010-2020 a fost promovată intens educația digitală cu telefoane, laptopuri și tablete, ministerele Educației și adunările legislative din mai multe state europene au decis că folosirea în exces a dispozitivelor cu ecrane pot fi dăunătoare sănătății minorilor.
Mai multe țări europene au interzis telefoanele mobile în școli:
Sursa Foto: Envato/Profimedia
Autorul recomandă: