Noua politică radicală a imigrației din Suedia provoacă panică printre solicitanți: „Va fi o misiune imposibilă pentru noi”

Suedia pune în aplicare unele dintre cele mai dure măsuri privind migrația din Uniunea Europeană. Noile legi limitează accesul la rezidență permanentă, obligă instituțiile publice să raporteze migranții fără acte și schimbă profund modelul de integrare care a definit țara în ultimele decenii.

Suedia, considerată ani la rând unul dintre cele mai deschise state europene în privința imigrației, intră într-o nouă etapă. Începând din această vară, autoritățile implementează un pachet de măsuri care modifică fundamental politica de azil și condițiile de ședere pentru cetățenii străini, scrie Aj Jazeera.

Una dintre cele mai controversate măsuri este așa-numita „lege a informatorilor”, care obligă șase instituții publice, inclusiv autoritatea fiscală și serviciile sociale, să informeze poliția atunci când identifică persoane aflate ilegal pe teritoriul Suediei.

„Ne trezim la o nouă Suedie”

„Ne trezim la o nouă Suedie după această vară. Unii oameni vor simți că trebuie să fie mereu în gardă, încercând să înțeleagă cum le va fi afectată viața, chiar și în moduri la care nu se gândesc cu adevărat. Și asta, într-o evaluare mai puțin juridică, este sfâșietor”, a declarat Sofia Ronnow Pessah, avocat specializat în dreptul azilului și consilier de politici la RFSL Ungdom, pentru Al Jazeera.

Printre cei afectați de noile reguli se află și Leili Mehtarabbasi, o femeie originară din Iran, care trăiește fără statut legal în Suedia de aproape 26 de ani.

Fiul său, Ali Reza Roudaki, stabilit legal în Suedia, spune că familia trăiește de ani întregi într-o stare permanentă de incertitudine.

„Cu toate noile legi, e ca o Misiune Imposibilă pentru noi”, a declarat Ali Reza Roudaki, fiul femeii.

Familia susține că întoarcerea în Iran nu reprezintă o opțiune, iar Leili Mehtarabbasi continuă să aștepte decizia instanței în dosarul său privind dreptul de ședere.

În 2015, în plină criză a refugiaților, aproximativ 10.000 de persoane ajungeau în Suedia în fiecare săptămână, majoritatea fugind din Siria, Afganistan și Irak. În acel an au fost înregistrate aproximativ 163.000 de cereri de azil. Astăzi, numărul acestora a scăzut la aproximativ 9.000 anual.

Doar permise temporare și controale mai stricte pentru migranți

Prima schimbare majoră a intrat în vigoare odată cu aplicarea noului Pact european privind Migrația și Azilul. Autoritățile suedeze au ales să aplice cele mai restrictive opțiuni permise de legislația europeană.

Începând cu 12 iulie, solicitanții de azil vor primi exclusiv permise de ședere temporare, fiind eliminată posibilitatea obținerii automate a rezidenței permanente, un element care a stat ani la rând la baza modelului suedez de integrare.

În plus, persoanele aflate în această situație vor trebui să demonstreze periodic că îndeplinesc toate condițiile pentru prelungirea dreptului de ședere. Pierderea locului de muncă, întârzierile la plata unor datorii sau alte modificări ale situației personale pot conduce la retragerea permisului.

O altă prevedere controversată introduce posibilitatea anulării dreptului de rezidență inclusiv pentru motive legate de „comportament”, un termen pe care specialiștii în drept îl consideră insuficient definit și susceptibil unor interpretări largi.

Tot în această perioadă este analizată și înăsprirea regulilor privind reunificarea familiei. Potrivit proiectului, o persoană cu doi copii care dorește să își aducă soțul sau soția în Suedia ar trebui să demonstreze venituri lunare de aproximativ 53.000 de coroane suedeze, echivalentul a circa 5.500 de dolari.

Schimbarea de direcție în politica de migrație este strâns legată de evoluțiile politice din ultimii ani. După alegerile din 2022, Suedia este guvernată de o coaliție de centru-dreapta sprijinită în Parlament de Democrații Suedezi, partid care promovează de mai mulți ani măsuri dure împotriva imigrației.

Chiar dacă social-democrații, principalul partid de opoziție, au anunțat că vor modifica unele dintre noile prevederi dacă vor reveni la guvernare, mare parte dintre schimbări sunt legate de noul Pact european privind Migrația și Azilul, ceea ce înseamnă că modificarea lor va depinde și de deciziile adoptate la nivelul Uniunii Europene.