O tânără din Marea Britanie susține că nu poate lucra dintr-un „motiv medical” și trăiește dintr-un ajutor social de 18.000 lire pe an: „Sunt deprimată și mănânc de plictiseală”

Publicat: 08 04. 2015, 09:52
Actualizat: 08 08. 2019, 18:59

This browser does not support the video element.

Rochelle Coulson, care suferă de obezitate morbidă și apnee, spune că este atât de obosită, încât adoarme instantaneu. La vârsta de 21 de ani, aceasta cântărește 203 kg și mărturisește că mănâncă „de plictiseală” și de cinci ani nu lucrează, deoarece se consideră un pericol public pentru orice loc de muncă.

ONG-ul Taxpayers Alliance a avertizat însă că sistemul de ajutor social nu ar trebui să reprezinte o zonă de confort pentru cei grași, care trebuie să slăbească, pentru a merge la muncă. „Nu pot lucra din cauza bolii mele. Dacă m-aș așeza la un birou, aș adormi imediat și directorul m-ar concedia.  Aș putea greși cu ceva, nu-i așa? Adorm instantaneu, cine știe ce butoane aș apăsa… Nu ar fi corect față de colegii mei”, a declarat Coulson, pentru Daily Mail.

Doctorii au avertizat-o pe tânără că trebuie să slăbească, dar Coulson precizează că are nevoie de un nutriționist plătit de stat, care să îi recomande dietele corespunzătoare. Femeia continuă să primească ajutorul social de 18.712 lire sterline în fiecare an, echivalentul unui salariu brut de 22.000 lire sterline – și al salariului de bază pentru o asistentă sau o învățătoare.

„Sunt deprimată și mănânc tot mai mult, chiar și noaptea. Mănânc orice, de la ciocolată la cipsuri. E greu”, mărturisește tânăra obeză. Pe de altă parte, ea a primit un abonament la sală din partea Sistemului Național Medical din Marea Britanie, dar susține că nu poate merge la sală, deoarece mersul pe jos este prea dureros, din punct de vedere fizic.

Coulson a declarat că a început să-și caute de muncă la vârsta de 18 ani, dar a fost diagnosticată cu depresie și i s-a spus că nu poate lucra. În decembrie 2012, a fost diagnosticată cu apnee, condiție ce o face să adoarmă instantaneu timp de șase ore pe zi. „Contribuabilii nu îi pot susține pe cei care aleg să nu muncească. În cele din urmă, statul trebuie să îi îndemne pe oameni să se întrețină singuri”, a declarat Jonathan Isaby, directorul executiv al Taxpayers Alliance.