Celebrul arhitect Frank Gehry a decedat la vâsta de 96 de ani. Imaginația și măiestria sa au transformat clădirile în poezie

Frank Gehry a fost arhitect american-canadian renumit, considerat unul dintre părinții arhitecturii contemporane. Gehry a fost o figură cheie a deconstructivismului, in stil caracterizat prin forme non convenționale care sfidează principiile arhitecturii tradiționale. Acesta a decedat vineri, la vârsta de 96 de ani. De-a lungul carierei sale a fost distins premii importante, inclusiv cu cea mai înaltă distincție din domeniul arhitecturii, Premiul Pritzker.

A proiectat unele dintre cele mai imaginative clădiri construite vreodată, construite astfel încât să pară că sunt în mișcare. În proiectele sale a folosit frecvent materiale industriale sau de zi cu zi, cum ar fi oțelul ondulat, gardurile din plasă de sârmă și placajul nefinisat, inspirat parțial de experiența sa din copilărie în magazinul de feronerie al bunicului său.

EXCLUSIV Cum ar suna textul demisiei lui Nicușor Dan din fruntea țării, scris de Doru Bușcu: Dragă popor român…

17:05

MILITAR Șeful armatei germane avertizează că Rusia ar putea ataca NATO până în 2029: „Trebuie să fim gata de luptă”

16:53

Frank Gehry a fost probabil cel mai mare dintre așa-zișii „arhitecți vedetă” – un grup de elită care îi include pe Renzo Piano, Rem Koolhaas, Norman Foster, Zaha Hadid și alții.

Născut Frank Owen Goldberg la Toronto pe 28 februarie 1929, într-o familie de evrei ce avea să se mute în Statele Unite la sfârșitul anilor 1940, și-a schimbat ulterior numele în Gehry pentru a evita să devină ținta antisemitismului. A studiat arhitectura la Universitatea din California de Sud din Los Angeles, pe care a absolvit-o în 1954 înainte de a se înrola în Armata SUA și ulterior de a-și continua studiile de urbanism la Universitatea Harvard, deși nu a finalizat programul.

Casa Dansantă din Praga, arhitect Frank Gehry

În cele din urmă, Gehry s-a întors la Los Angeles pentru a-și începe cariera în arhitectură, unde a lucrat pentru Victor Gruen, un pionier în proiectarea centrelor comerciale. Anii ’70 și ’80 au marcat lansarea unei lungi serii dintre cele mai îndrăznețe și inovatoare realizări arhitecturale ale sale, multe dintre ele în sudul Californiei.

Muzeul Guggenheim din Bilbao, Spania, arhitect Frank Gehry

Aproape un deceniu mai târziu, Carney  avea să proiecteze, probabil, cel mai emblematic design al său – Muzeul Guggenheim din Bilbao, care i-a adus recunoaștere și atenție internațională. Clădirea, construită din calcar și sticlă, cu pereți curbați placați cu solzi de titan, este instantaneu recunoscută ca fiind un proiect Gehry. Clădirea a fost descrisă de colegul său american Philip Johnson drept „cea mai mare clădire a timpului nostru”. Gehry și-a asumat riscuri și mai mari în următoarele sale proiecte, printre care Sala de Concerte Walt Disney (2003), Turnul Beekman din New York (2011) și Fundația Louis Vuitton (2014).

Fundația Louis Vuitton, arhitect Frank Gehry

Stilul lui Gehry dă bătăi de cap constructorilor

Multe dintre proiectele lui Gehry necesită calcule complexe – pe care le-a împins la limită. O perioadă, arhitecții au evitat utilizarea formelor rotunjite sau curbate în proiectare, deoarece acestea dădeau dureri de cap inginerilor și duceau la creșterea vertiginoasă a costurilor de construcție. În proiectele sale, Gehry a utilizat un software de modelare 3D similar cu cel utilizat de firmele aerospațiale. Astfel, el a reușt să proiecteze forme unice pe clădiri, menținând în același timp costurile în conformitate cu ceea ce dezvoltatorii puteau plăti pentru o clădire mai convențională de dimensiuni similare.

Centrul Lou Ruvo pentru Sănătatea Creierului de la Clinica Cleveland

Recomandările autorului:

UE vrea să instruiască 3.000 de ofițeri de poliție palestinieni pentru a asigura ordinea în Fâșia Gaza

În timp ce în Bulgaria crește numărul milionarilor cu economii la bancă, în România tendința este negativă. Peste 500.000 de români și-au lichidat conturile de economii anul acesta

SUA rămân cel mai mare aliat al Europei, spune Kaja Kallas, după ce Washingtonul a avertizat că Europa riscă o „dispariție civilizațională”