Podgoriile românești, un potențial Bordeaux pentru Europa de Est
România ocupă locul al șaselea în Uniunea Europeană în ceea ce privește cultura viței de vie, având podgorii întinse pe o suprafață de circa 180.000 de hectari și o tradiție în producerea vinului veche de 2.000 de ani.
Într-un reportaj realizat de Reuters în Gura Vadului, una dintre cele mai cunoscute localități viticole din țara noastră, se arată că solul, soiurile de struguri, precum și costurile reduse fac din România o țintă pentru producătorii de vinuri din Occident.
„Solul din România este unic, ceea ce face ca proprietățile vinului să fie deosebite”, a declarat Stephen Donnelly, enolog la podgoria Budureasca, situată la circa 90 de kilometri nord- este de București.
Regiunile viticole românești sunt situate la vest de Marea Neagră, pe colinele însorite unde soiuri precum Feteasca neagră sau Tămâioasa românească se bucură de toate condițiile de care au nevoie.
„Atunci când merg la Londra, cele mai solicitate două soiuri de vin sunt Tămâioasa românească și Feteasca neagră, ambele fiind soiuri autohntone românești. Toată lumea a băut Merlot din Chile sau Argentina, ceea ce nu-l mai face la fel de special”, a povestit Donnelly.
Acesta a explicat că Tămâioasa este soi grecesc la origine, dar că a început să fie cultivat în țara noastră acum 2.000 de ani.
„Culoare galben pal, aromă puternică de soc, gust puternic de litchii proaspete, precum și o dulceață ușoară și naturală”, așa descrie Donnelly vinul românesc.
Prețul vinului românesc este stabilit în funcție de cocurența din Europa, iar viticultura reprezintă unul dintre puținele sectoare ale economiei românești de care sunt atrași investitorii occidentali.
O sticlă cu unul din cele mai apreciate vinuri de Budureasca poate fi achiziționat din supermarketurile din UE la doar șase euro, mult mai ieftin decât un vin de o calitate medie, precum Carignan, cultivat în Languedoc, Franța, al cărui preț depășește nouă euro pentru o sticlă sau cum ar fi un Margaux din Bordeaux, care costă peste 18 euro.
Vinurile produse pe podgoriile Budureasca, botezate astfel după numele unui sit arheologic dac, sunt exportate, în proporție de doar 5%, către țări precum Canada, Belgia, Suedia și Germania. Producătorii plănuiesc să extindă exporturile către SUA și țările din nordul Europei.
„Solurile, așezarea sudică, pe aceeași paralelă cu Bordeaux, cea de 45 de grade, precum și solurile calcaroase dau tărie vinurilor roșii”, a spus Dumitru Varga, director la Budureasca.
Din păcate, mulți investitori occidentali sunt departe de a considera România un paradis al vinurilor, din cauza corupției din țară, a procedurilor greoaie șiu a situației politice instabile.
„Problema este că România nu beneficiază de o imagine bună peste hotare. Când merg la Londra, simt că avem potențial. Dar parcă tot trebuie să-i tragem de mânecă pe străini ca să vină la noi, iar asta e rușinos”, a conchis Gabriel Lăcureanu, enolog la Budureasca.