Polonia refuză să ridice interdicția asupra cerealelor ucrainene pentru a nu-și afecta propriii fermieri. Ce face, în schimb, România

Polonia refuză ferm să ridice interdicția asupra importurilor de cereale ucrainene pentru a proteja stabilitatea financiară a propriilor agricultori. Ministrul polonez al Agriculturii, Stefan Krajewski, a declarat că Varșovia nu va ridica interdicția asupra importurilor, în ciuda presiunilor continue din partea Comisiei Europene.

Ministrul Agriculturii polonez a subliniat că cerealele ucrainene trebuie direcționate către piețele din țările terțe, mai degrabă decât să rămână în Europa. De asemenea, acesta și-a exprimat scepticismul cu privire la creșterea volumului de tranzit prin Polonia fără o capacitate portuară mai mare.

După invazia Rusiei, Uniunea Europeană a eliminat taxele vamale pentru produsele ucrainene. În acest sens, deși cerealele trebuiau doar să tranziteze Europa de Est, cantități uriașe de grâne au rămas blocate în Polonia din cauza lipsei de infrastructură portuară, ceea ce a dus la suprasaturarea pieței și la prăbușirea prețurilor locale. Mai mult, fermierii polonezi reclamă că produsele ucrainene sunt mai ieftine deoarece nu trebuie să respecte toate normele ecologice stricte impuse de UE.

Partidul de opoziție polonez, Lege și Justiție (PiS), a criticat guvernul condus de Donald Tusk cu privire la acordul comercial UE-Ucraina din 2025, care include cote de import pentru produsele ucrainene pe care Polonia ar fi obligată să le accepte în temeiul legislației europene.

Atacurile recente din Marea Neagră ale Rusiei, care au perturbat exporturile Ucrainei de grâne către țări terțe, au readus în actualitate o problemă întâmpinată prima dată în anul 2022, după invazia rusă. Pe atunci, cerealele destinate piețelor mondiale au fost redirecționate prin „coridoare de solidaritate” ale UE, iar de atunci Bruxelles-ul a liberalizat temporar comerțul cu Ucraina.

Ca răspuns, țări precum Polonia și Ungaria au impus interdicții unilaterale asupra importurilor de cereale și alte produse. Majoritatea dintre acestea sunt în vigoare și astăzi, în ciuda avertismentelor repetate din partea Bruxelles-ului.

„Sunt în contact regulat cu Comisia Europeană, dar nu am nicio intenție să ridic interdicția asupra cerealelor ucrainene”, a declarat Krajewski presei naționale. „Aceste cereale ar trebui exportate către piețele din țări terțe, nu ar trebui să rămână în Europa și să afecteze relațiile comerciale”.

Ce strategie a adoptat România

România nu a impus o interdicție unilaterală totală, cum au făcut polonezii sau maghiarii, dar a implementat un mecanism strict de licențiere a importurilor pentru a-și proteja fermierii. În contextul războiului, România a devenit cel mai important centru de tranzit și logistică pentru exporturile și importurile ucrainene. Deși oficial nu este „un embargou complet”, în practică, acest sistem blochează aproape în totalitate intrarea cerealelor ucrainene pe piața românească și permite doar tranzitul.

România a început să primească nu doar venituri din tranzitul exporturilor noastre, ci și fonduri UE pentru proiecte de infrastructură legate de logistica spre Ucraina.

În baza legislației românești, patru produse principale (grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui), alături de făină și zahăr, pot fi importate exclusiv pe baza unei licențe speciale de punere pe piață. Doar operatorii economici români cu activități specifice (producători de ulei, morărit, crescători de animale) pot solicita aceste licențe exclusiv pentru completarea stocurilor proprii.