Premierul rus Dmitri Medvedev îi avertizează pe occidentali contra unor războaie „pripite”

Publicat: 17 05. 2012, 15:12
Actualizat: 17 05. 2012, 15:12

Premierul rus Dmitri Medvedev i-a avertizat pe occidentali împotriva unor intervenții militare „pripite” care pot aduce extremiști la putere, conflicte regionale și chiar un război nuclear, înainte de a pleca să participe la summitul G8 din Statele Unite, relatează AFP.

Medvedev a făcut aceste declarații în cursul unui forum juridic la Sankt Petersburg, înainte de a pleca spre Statele Unite, unde va reprezenta țara la summitul G8 de la Camp David.

Comentariile sale reprezintă o aluzie clară la criza siriană, asupra căreia Moscova, aliată a Damascului, are o poziție opusă față de occidentali, dar și la loviturile aeriene ale NATO asupra Libiei, denunțate în numeroase rânduri de către Moscova.

„Consecințele intervențiilor militare pripite în țări terțe se termină, de obicei, cu sosirea la putere a extremiștilor”, a declarat Medvedev, care a fost președinte din 2008 și până la revenirea la Kremlin, pe 7 mai, a celui mai puternic om din țară, Vladimir Putin.

„La un anumit moment, asemenea acte, care subminează suveranitatea națională, pot conduce la un război regional de anvergură și chiar la recurgerea la arma nucleară”, a adăugat el, potrivit unor imagini difuzate de televiziunea rusă.

Forumul juridic, la care urmează să participe procurorul general (secretarul Justiției) american Eric Holder și alți oficiali internaționali, se desfășoară la Sankt Petersburg (nord-vest).

Medvedev urmează să reprezinte Rusia la summitul G8 de vineri și sâmbătă, după ce cel mai puternic om din țară, Vladimir Putin, a hotărât să nu participe, invocând formarea Guvernului, la mai puțin de două săptămâni după învestirea sa ca președinte.

Atât Moscova, cât și Washingtonul, au făcut eforturi să minimizeze semnificația acestui refuz, perceput de analiști ca un gest de proastă dispoziție față de Statele Unite, din cauza criticilor referitoare la situația democrației din Rusia.

Putin a fost învestit președinte pe 7 mai, pentru un al treilea mandat, după cele din perioada 2000-2008 și cei patru ani la șefia Guvernului din cauză că nu a putut exercita un al treilea mandat consecutiv. El l-a propulsat, la vremea respectivă, pe Medvedev la președinție, dar fără să abandoneze vreodată frâiele puterii.