Presa franceză: Vladimir Putin are de 20 de ani o obsesie pentru Crimeea, pe care a transformat-o în politică

„Și nu mă gândesc doar la Crimeea”, afirma, în 1994, într-o conferință la Sankt Petersburg, Vladimir Putin, care la vremea aceea era doar un adjunct al primarului orașului.

„În ceea ce privește problemele populațiilor rusofone din fosta Uniune Sovietică, aș vrea să remarc faptul că nu ele au invadat fostele republici URSS, ci puterea sovietică le-a invadat. În acest sens, rușii sunt victime ale puterii sovietice, ca și celelalte popoare din URSS (…). Nu uitați că în interesul securității generale și a păcii în Europa, Rusia a renunțat voluntar la teritorii gigantice în favoarea fostelor republici ale URSS, inclusiv la teritorii care, istoric, au aparținut întotdeauna Rusiei. Și nu mă gândesc doar la Crimeea sau la nordul Kazahstanului, ci și la regiunea Kaliningrad. Urmarea este că, brusc, 25 de milioane de ruși trăiesc acum în străinătate și Rusia nu poate permite – dacă nu ar fi în interesul securității Europei – ca acești oameni să fie abandonați sorții”, a subliniat Putin, conform protocolului conferinței.

Diaspora rusă este un fel de obsesie pentru Vladimir Putin. În 2005, el declara că destrămarea URSS a fost „cea mai mare catastrofă strategică a secolului XX”. „Cel care nu o regretă nu are inimă, cel care o regretă nu are creier”, adăuga el.

Astfel, Putin avea acest proiect geopolitic de 20 de ani. Protecția etnicilor ruși „oriunde ar fi ei” este una dintre prioritățile lui. Însă declarațiile lui din 1994 nu au atras atunci o atenție deosebită. Putin nu era decât un personaj de rangul doi și nimeni, la acea vreme, nu credea că într-o bună zi va fi în măsură să-și transforme obsesiile în politică, potrivit revistei online Slate.fr.

Totuși, au existat și semne mai recente care arată că anexarea Crimeei și intervenția în sud-estul Ucrainei nu sunt decizii de ultim moment, adoptate în grabă pentru a răspunde unei situații neprevăzute. Ele au fost pregătite cu grijă, chiar dacă momentul aplicării lor a fost dictat de circumstanțe, adaugă sursa citată.

În 2012, Putin a numit un nou șef de Stat Major, generalul Valeri Gherasimov, care în ianuarie 2013 afirma că frontiera dintre pace și război tinde să dispară, iar războaiele moderne nu mai sunt declarate. Obiectivele nu pot fi atinse numai cu armele, ci și prin măsuri politice, economice, umanitare, prin dezinformare, adăuga generalul, precizând că acțiunile militare trebuie să aibă caracter ascuns, cu utilizarea forțelor speciale.

Aceasta este una dintre marile slăbiciuni ale occidentalilor în fața politicii revizioniste a Rusiei: ei nu iau în serios ceea ce spune președintele rus, care nu își ascunde adevăratele intenții, comentează revista online Slate.fr.

Ioana Bojan, ioana.bojan@mediafax.ro