RAPORT EXPLOZIV al Națiunilor Unite privind LEGALIZAREA TUTUROR DROGURILOR. Recomandările făcute guvernelor într-un document confidențial
Într-un mesaj extraordinar publicat pe site-ul Virgin, Richard Branson a declarat că a citit un raport ONU despre droguri și infracțiuni (UNODC), care schimbă complet atitudinea autorităților față de controlul stupefiantelor.
Richard Branson a spus că „materialul sub embargo„ a fost trimis unor lideri ai companiilor media din lume, dar el a decis să-l facă public, temându-se că, din cauza presiunii, ONU s-ar putea răzgândi în privința planului privind legalizarea drogurilor.
„Să sperăm că UNODC, o organizație globală care face parte din ONU și ar trebui să lucreze pentru binele oamenilor, ar putea ceda presiunilor. Războiul contra drogurilor a făcut deja prea multe victime”, a declarat Branson pentru publicația The Independent.
„Este bine că UNODC s-a implicat în această chestiune. Totuși, sper ca autoritatea ONU să și implementeze ceea ce propune. Îl provoc pe Iuri Fedotov, directorul executiv al UNODC, să spună public dacă în acest briefing există ceva neclar și să explice DE CE (ar trebui să fie mândru de acest document). Există argumente solide prin care drogurile trebuie abordate ca o problemă de sănătate și nimeni nu ar trebui încarcerat sau incriminat pentru folosirea lor personală sau posesia de stupefiante”, scrie Richard Branson într-un mesaj publicat pe site-ul companiei sale Virgin, virgin.com.
Antreprenorul precizează în continuare: „Într-un document încă nepublicat de UNODC, care a fost transmis atât celor de la BBC, cât și mie și altor persoane, UNODC cere guvernelor lumii să legalizeze folosirea și posesia de droguri în scopul consumului personal, în cazul tuturor drogurilor”.
Branson scrie că în SUA, la nivelul anului 2014, peste 1,5 milioane de persoane au fost arestate pentru infracțiuni non-violente, legate de droguri, iar 83% au fost incriminate pentru posesie. La nivel global, 1 din 5 oameni este încarcerat pentru infracțiuni ce țin de droguri.
„Este excelent că UNODC a declarat fără reținere că pedepsirea consumului/deținerii de droguri este dăunătoare, inutilă și disproporționată, scoțând în evidență îngrijorările privind costurile imense umane și economice ale politicii antidrog, despre care au vorbit și UNAIDS, Organizația Mondială a Sănătății, UNDP sau Secretarul General al ONU, Ban Ki-Moon”, explică Branson.
UNODC: „Este vorba de un document în lucru”
La rândul său, UNODC menționează, într-un comunicat de presă remis în data de 19 octombrie, la scurt timp după declarațile lui Branson, că „briefing-ul despre legalizarea drogurilor – care ar fi trebuit dezbătut într-o conferință ținută la Kuala Lumpur – nu este un document final al ONU și nu poate fi considerat o declarație oficială din partea UNODC”.
„Documentul este în curs de revizuire și UNODC regretă că, în acest caz, a existat o neînțelegere despre obiectivul briefing-ului. UNODC neagă sugestiile potrivit cărora cineva ar fi pus presiune asupra instituției pentru a retrage documentul. Nu putem retrage un material care nu este încă finalizat. În general, UNODC mizează pe o abordare echilibrată, promovează alternative la încarcerare, în concordanță cu standardele internaționale privind drepturile omului”.
Ce conține documentul citat de Branson
În continuare, gândul prezintă documentul integral prezentat de Richard Branson, intitulat „Document briefing: Dezincriminarea folosirii și posesiei de droguri, în scopul consumului personal”. Documentul conține argumente puternice prin care UNODC promovează dezincriminarea consumului de droguri, subliniind în preamabul că dezincriminarea consumului și posesiei de droguri pentru uz personal este permisă de convențiile internaționale privind controlul drogurilor și este un element cheie în lupta cu HIV, răspândit în rândul consumatori.
„Acest document clarifică poziția UNODC cu privire la politica aplicată în cazul drogurilor. Documentul subliniază că dezincriminarea utilizării și posesiei de droguri, în scopul consumului personal este în concordanță cu legile internaționale privind controlul drogurilor. Totodată, va fi necesar ca această reglementare să fie în concordanță cu legislația internațională privind drepturile omului”, precizează UNODC în documentul respectiv.
Abordarea folosirii și posesiei de droguri în scopuri non-medicale (pentru uz personal) ca o infracțiune a contribuit la accentuarea problemelor de sănătate ale societății și a generat consecințe negative pentru siguranța, securitatea și drepturile omului, menționează UNODC.
Argumente pentru dezincriminare
Consecințele asupra sănătății și decesele cauzate de consumul de droguri: Amenințarea cu închisoarea pentru cei care consumă droguri obstrucționează accesul la servicii medicale, care le-ar putea salva viața, precum acele și seringile sterile. Astfel, bolile precum HIV și hepatita C se răspândesc în rândul consumatorilor de droguri și decesele cauzate de supradoze nu pot fi prevenite.
Discriminarea, excluderea socială și violența: Concentrarea asupra caracterului penal a alimentat discriminarea împotriva consumatorilor de droguri, excluderea de la locul de muncă, de la școală etc. Oamenii care folosesc droguri, mai ales femeile, sunt vulnerabile în fața abuzurilor „sexuale, fizice și psihologice”, susține UNODC.
Detenția în centrele de dezintoxicare: Mulți dependenți de droguri sunt ținuți în asemenea centre „de detenție” fără acordul lor expres, deseori fără un proces just și riscă să fie supuși „unor tratamente care contravin eticii medicale și drepturilor omului”.
Încarcerarea: La nivel global, milioane de oameni sunt încarcerați pentru infracțiuni non-violente, legate de droguri, în ciuda convențiilor internaționale, care promovează alternative la încarcerare. Detenția încurajează sărăcia și excluderea socială, iar cazierul poate influența negativ accesul la un loc de muncă, la educație, custodia copilului sau dreptul la vot, scrie UNODC în briefing-ul citat de Richard Branson.
Legislația internațională prevede o obligație duală în privința drogurilor: „autoritățile trebuie să asigure disponibilitatea substanțelor supuse controlului, pentru cazuri medicale și științifice și în același timp să prevină producția ilicită, traficul și abuzul de aceste substanțe”.
„Legile internaționale fac dovada unei anumite flexibilități în privința posesiei pentru consum propriu a unor substanțe, în scopuri care nu au legătură cu medicina sau știința”, explică UNODC. Convenția internațională privind controlul drogurilor, din 1988, stabilește ca statele să stabilească dacă posesia de droguri pentru consum propriu reprezintă o infracțiune și să ofere alternative. Astfel, statele pot face abstracție de cerința pentru incriminarea posesiei de droguri (pentru uz personal), dacă măsura ar fi neonstituțională (bazându-se pe elemente clare, precum dreptul la intimitate și libertate) sau dacă măsura contravine sistemului juridic.
„Infracțiunile nesemnificative, precum traficul de droguri pentru menținerea „stocului personal” sau pentru supraviețuire într-un mediu foarte marginalizat, ar putea fi interpretate drept delicte minore, potrivit convențiilor internaționale privind controlul substanțelor interzise. Aceste cazuri ar trebui să beneficieze de oportunități de reabilitare, asistență socială și nu pedeapsă penală”, explică UNODC.
„Protecția sănătății publice reprezintă un obiectiv legitim, dar impunerea unor sancțiuni penale pentru folosirea sau posesia de droguri pentru consum personal nu este nici necesară, nici bine proporționată. Dimpotrivă, pedeapsa agravează condițiile comportamentale, medicale și sociale ale celor afectați. Statele lumii pot folosi metode non-penale, măsuri de sănătate publică, pentru a trata problema consumului de droguri. Arestul și încarcerarea sunt două măsuri disproporționate, care pot afecta accesul fundamental la sănătate, locuri de muncă, educație, gospodărie, vot și custodia copiilor”, conchide UNODC.
Concluzia briefing-ului este că „legislația internațională nu impune statelor membre obligații privind incriminarea folosirii și posesiei de droguri pentru consum personal. Statele membre ar trebui să implementeze măsuri de promovare a dreptului la asistență medicală, pentru reducerea supra-aglomerării închisorilor, inclusiv prin dezincriminarea consumului de droguri”.
Ce pedepse riști în România
În România, discuția despre dezincriminarea consumului de droguri a fost lansată în 2009, o recomandare în acest sens fiind făcută într-un raport al comisiei prezințiale, asumat de fostul președinte Traian Băsescu. Cu toate acestea, legislația nu s-a schimbat consumul sau deținerea de droguri pentru consum propriu putând aduce pedepse de până la 3 ani de închisoare.