România ajunge în presa internațională, după oprirea centralei de la Cernavodă. Publicațiile fac comparație cu Ungaria

România ajunge în presa internațională după oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, pe fondul nivelului minim istoric al Dunării. Mai multe publicații străine relatează despre criza energetică provocată de secetă, dar și despre măsurile fără precedent luate de autoritățile române, transmite Mediafax.

Associated Press notează că centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a României atunci când funcționează la capacitate maximă și folosește apa Dunării pentru răcirea celor două reactoare.

Publicația face și o paralelă cu Ungaria, unde autoritățile pregătesc măsuri pentru creșterea nivelului Dunării, inclusiv scufundarea unor barje și construirea unui prag de fund, pentru a menține în funcțiune centrala nucleară de la Paks. Centrala se află în pragul unei opriri pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare.

Bloomberg: Centrala de la Cernavodă, oprită pentru prima dată după 23 de ani

Și publicația Bloomberg relatează că România își oprește singura centrală nucleară și face, de asemenea, o comparație cu Ungaria, unde autoritățile fac demersuri pentru a-și salva propria centrală.

Potrivit Bloomberg, oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă ar face ca centrala, cu o capacitate de 1.400 MW, să fie oprită complet pentru prima dată din 2003 din cauza secetei. Primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie.

Valurile de căldură și lipsa aproape totală a precipitațiilor au dus la scăderea nivelului lacurilor și râurilor, au afectat traficul pe căile navigabile și au pus presiune pe sistemele energetice din Europa, cele mai severe probleme fiind înregistrate în partea de est a continentului, mai notează Bloomberg.

Reuters: România a instituit stare de urgență în luna august

Potrivit Reuters, cele două reactoare ale centralei au câte 706 MW și asigură împreună aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Publicația menționează că țara noastră a instituit stare de urgență în sectorul energetic pe toată durata lunii august și a cerut companiilor și populației să reducă voluntar consumul în orele de vârf, seara.

Ministerul Energiei a repornit o centrală pe lignit cu o capacitate de 330 MW și se bazează, de asemenea, pe producția eoliană mai mare și pe energia hidro, în funcție de cantitatea de apă disponibilă în lacurile de acumulare. Cererea de energie în orele de vârf este estimată să fie mai redusă datorită temperaturilor ușor mai scăzute.

România are o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW pentru importurile de energie electrică, scrie Reuters care citează datele transmise de ministerul român al Energiei. Guvernul a pregătit și un mecanism pentru întreruperea etapizată a alimentării cu energie a consumatorilor industriali, cu notificare prealabilă, dacă situația o va impune, notează agenția de presă.

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.