Scandal diplomatic între Rusia și Germania după întrebarea controversată a unui jurnalist german pentru Zelenski, aflat în vizită la Belgrad: „Cum vă ajutăm să ucideți mai mulți soldați ruși?”
O întrebare controversată adresată de jurnalistul german Michael Martens președintelui Volodimir Zelenski, aflat într-o vizită la Belgrad, a declanșat reacții puternice în mediul online și la Moscova. Ambasada Rusiei în Serbia acuză o „incitare flagrantă la violență”, amintind de perioada întunecată a Germaniei naziste.
Jurnalistul german Michael Martens, corespondent al publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, aflat conferința de presă la Belgrad cu Zelenski și Vicic, l-a întrebat pe liderul ucrainean cum ar putea europenii să ajute Ucraina să ucidă mai mulți militari ruși.
„Cum putem noi, ca europeni, să vă ajutăm să ucideți mai mulți ruși, soldați ruși, desigur?”, a fost întrebarea adresată lui Volodimir Zelenski.
Sursa video – X/@ricwe123
Formularea a atras rapid atenția în mediul online, unde a generat numeroase reacții, dar și o intervenție oficială a Ambasadei Rusiei la Belgrad.
Michael Martens este un jurnalist cu experiență al Frankfurter Allgemeine Zeitung, unul dintre cele mai cunoscute cotidiene germane. El acoperă de peste două decenii Europa de Sud-Est și a relatat de-a lungul carierei despre Balcani, Ucraina și procesul de extindere a Uniunii Europene.
Rusia reacționează dur după întrebarea adresată lui Zelenski
Ambasada Rusiei la Belgrad a calificat formularea jurnalistului drept o „incitare flagrantă la violență împotriva cetățenilor ruși”. Reprezentanții diplomatici ruși au invocat inclusiv contextul istoric al locului în care a fost adresată întrebarea.
„Gestul lui Martens este deosebit de imoral deoarece a avut loc la Belgrad, un oraș care păstrează până în prezent memoria crimelor ocupanților fasciști germani și a complicilor acestora, care au comis genocid împotriva popoarelor din URSS, precum și împotriva sârbilor, evreilor și romilor din Iugoslavia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Indignarea profundă care a cuprins societatea rusă și sârbă este o reacție complet firească și justificată”, a transmis Ambasada Rusiei la Belgrad, într-o postare pe rețelele de socializare.
Instituția a mers mai departe și a susținut că declarația jurnalistului ar putea avea inclusiv consecințe juridice.
„Această retorică a jurnalistului german reprezintă o amenințare directă la adresa rușilor și o invitație la comiterea de acțiuni ilegale”, a susținut Ambasada.
Reprezentanții diplomatici au afirmat că legislațiile Rusiei, Serbiei și Germaniei conțin prevederi privind răspunderea pentru asemenea fapte și au adăugat: „Ne așteptăm ca acțiunile lui Martens să aibă un deznodământ adecvat”.
Michael Martens își apără întrebarea. Maria Zaharova îl atacă pe jurnalist
Controversa s-a amplificat după ce Michael Martens și-a explicat public poziția pe rețelele sociale. Jurnalistul a respins ideea că întrebarea ar fi fost scandaloasă și a argumentat că aceasta trebuie privită în contextul unui război în care Ucraina încearcă să respingă forțele ruse.
„Nu este nimic scandalos în a-l întreba pe președintele Ucrainei cum poate Europa să ajute Ucraina să omoare mai mulți ruși. Exact asta este necesar. În afara lumii lui Barbie, războaiele se duc exact așa”, a scris Martens, potrivit declarației citate ulterior de oficialii ruși.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat duminică și a folosit o comparație cu Germania nazistă pentru a-l ataca pe jurnalist. Zaharova a afirmat că întreaga conferință de presă la care au participat președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și Volodimir Zelenski a căpătat o „nuanță maro” din cauza intervenției jurnalistului FAZ.
Referirea la culoarea maro trimite la uniformele Sturmabteilung (SA), organizația paramilitară asociată Partidului Nazist în perioada ascensiunii lui Adolf Hitler.
„Acel german știe cum se duce războiul în lumea reală și cum sunt uciși rușii”, a declarat Maria Zaharova, comentând explicația oferită ulterior de Martens.
Oficialul rus a mai susținut că jurnalistul ar fi lucrat anterior la publicații ruso-germane din Bișkek, Almaty, Sankt Petersburg și Kiev „cu sprijinul, sau mai precis: la ordinul Ministerului de Externe german”.