Sondaj zdrobitor în Ungaria: aproape unanimitate pe tema războiului din Ucraina. 91% din alegătorii lui Orban nu vor să audă de chemarea în Armată
Poporul maghiar este ferm în opinii și pe poziții. Și vorbește pe o singură voce. Nu vrea să audă de reintroducerea serviciului militar obligatoriu, de chemarea în Armată sau de războiul din Ucraina. Cifrele vorbesc de la sine și sunt clare: 91% dintre alegătorii FIDESZ-KDNP a lui Viktor Orban nu vor Armată obligatorie. Aceeași părere o au 80% dintre cei care nu au o opțiune cristalizată politic dar și trei sferturi dintre susținătorii partidului Tisza, al Opoziției.
Dacă la București, subiectul încă divizează opinia publică, la Budapesta – maghiarii răspund aproape unanim.
În timp ce pregătirile de război ale Bruxelles-ului ating un nou nivel, iar state precum Germania și Croația fac pași importanți către serviciul militar obligatoriu, poporul maghiar rămâne ferm pe poziții și se opune oricăror discuții pe această temă.
Maghiarii spun nu serviciului militar obligatoriu
Un sondaj realizat de fundația Századvég, după ce partidul de opoziție Tisza al lui Péter Magyar a ridicat problema reinstaurării recrutării obligatorii, a arătat că această mișcare se confruntă cu o rezistență socială semnificativă în Ungaria – 80% dintre maghiari resping măsura.
Partidul Tisza, acuzat că se împotrivește voinței alegătorilor maghiari
Potrivit rapoartelor din presa maghiară, partidul Tisza a pus, recent, pe ordinea de zi și ideea pregătirilor de război și a recrutării obligatorii. Romulusz Ruszin-Szendi, consilierul partidului pentru apărare națională, a declarat la un forum din Zalaegerszeg: „Dacă există o problemă, toată lumea ar trebui chemată imediat la răspundere”. Totuși, această afirmație este în contrast puternic cu așteptările cetățenilor maghiari. O nouă cercetare realizată de Századvég arată că 80% din populația adultă autohtonă se opune introducerii serviciului militar obligatoriu.
Există practic un consens general asupra acestei chestiuni în întreaga societate maghiară.
91% dintre alegătorii alianței FIDESZ și trei sferturi dintre susținătorii Tisza spun „NU”
Conform unui sondaj realizat de Századvég, majoritatea populației maghiare respinge reintroducerea serviciului militar obligatoriu, inclusiv trei sferturi dintre simpatizanții Opoziției
91% dintre alegătorii alianței FIDESZ-KDNP a lui Viktor Orban, 80% dintre cei indeciși și trei sferturi dintre susținătorii partidului Tisza resping, de asemenea, reinstaurarea serviciului obligatoriu.
„Faptul că Ruszin-Szendi Romulusz se opune totuși susținătorilor săi evidențiază faptul că elita de la Bruxelles se poate aștepta ca aliații săi să se alinieze la anumite chestiuni, chiar dacă acest lucru contravine intereselor statelor membre pe care le reprezintă sau așteptărilor alegătorilor lor.“, arată autorii studiului Századvég realizat în septebrie pe un eșantion de 1000 de persoane.
Întrucât războaiele necesită nu doar arme, ci și soldați, în tot mai multe state membre au început o dezbatere aprinsă cu privire la reinstituirea serviciului militar obligatoriu.
„Europa este în război”, a declarat Ursula von der Leyen în timpul unui discurs din septembrie, care poate fi considerat un moment de referință, relatează publicația Magyar Nemzet. De atunci, Bruxelles și unii lideri ai statelor membre au susținut că un conflict armat între UE și Rusia este inevitabil, astfel încât uniunea trebuie să treacă la o economie de război. Convingerea că va avea loc un conflict armat a devenit atât de puternică încât ministrul danez a calificat drept absurd faptul că premierul ungar nu dorește să aducă războiul în UE.
Germania face pași către serviciul militar obligatoriu
În Germania, de exemplu, negocierile au început deja deoarece, așa cum a spus cancelarul Friedrich Merz, „Europa nu este încă în război, dar nici în vreme de pace nu este.“
Săptămâna trecută, partidele coaliției de guvernământ din Germania au încheiat un nou acord privind serviciul militar. Conform noului plan, toți tinerii de 18 ani vor fi înregistrați oficial pentru serviciul militar, bărbații fiind obligați să completeze un chestionar obligatoriu despre disponibilitatea lor de a servi în armată.
Părțile au convenit să reintroducă examenele medicale obligatorii pentru bărbații de 18 ani, începând cu cei născuți în 2008, oferind Guvernului o evidenţă asupra celor care ar putea servi în armată dacă este necesar. Dacă înrolarea voluntară nu atinge obiectivele de recrutare, planul ar permite Parlamentului să inițieze un serviciu militar obligatoriu pentru tineri aleși aleatoriu pentru a completa rândurile.
Croația a reinstaurat serviciul militar obligatoriu după 17 ani
La sfârșitul lunii octombrie, parlamentul croat, la propunerea partidului HDZ, a aprobat reinstituirea serviciului militar obligatoriu, care a fost eliminat în anul 2008. Noul serviciu constă în două luni de instrucție militară pentru tinerii care au împlinit vârsta de 19 ani, iar primele recrutări vor începe înainte de sfârșitul anului în curs. Astfel, primii soldați încorporați conform noului serviciu militar obligatoriu sunt așteptați să sosească în cazărmile din Knin, Slunj și Pozega, la începutul anului viitor.
Problema recrutării a fost pusă pe ordinea de zi și în Polonia. Prim-ministrul Donald Tusk a anunțat, la începutul lunii martie, că dorește să reinstaureze o formă de serviciu militar, cu un obiectiv de 100.000 de participanți pe an.
În prezent, zece țări din UE au serviciul militar obligatoriu. În timp ce majoritatea țărilor din Europa de Vest l-au suspendat treptat, acesta este în vigoare de mult timp în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia și Letonia. În ultimii ani, acesta a fost reintrodus în Lituania (2015) și Suedia (2017). Toate oferă o alternativă civilă și sunt deschise participării femeilor (care este obligatorie numai în Danemarca și Suedia).
România, împărțită: 43% vor serviciul militar obligatoriu, 48% – nu vor. Moșteanu a reintrodus conceptul de “militar voluntar în termen“
În România, studiile privind serviciul militar obligatoriu mai rare, semn că părerea românilor în această privință contează prea puțin.
Totuși, o cercetare Avangarde realizată în octombrie 2025 arata că 43% dintre români susțin reintroducerea stagiului militar obligatoriu, în timp ce 48% se opun. 30% se opun, iar 12% au evitat să răspundă.
La începutul lunii octombrie, ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, anunța că Guvernul a aprobat proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare care introduce conceptul de “militar voluntar în termen“.
Astfel, tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani vor face un stagiu militar voluntar, se vor pregăti cu armamentul Armatei Române şi vor rămâne în rezerva operaţională a Armatei. După stagiul de patru luni de zile, aceștia urmează să primească trei salarii medii.
Ministrul a mai transmis atunci că 350.000 de soldaţi trec din rezervă în retragere şi este nevoie să întinerim rezerva Armatei.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: