Oamenii care trăiesc până la 100 de ani au un lucru în comun. Nu este vorba doar despre alimentație

Când vine vorba despre îmbătrânirea sănătoasă, alimentația, exercițiile fizice și interacțiunile sociale primesc de obicei cea mai mare atenție. Totuși, cercetătorii descoperă din ce în ce mai des că povestea este mai complexă.

Un studiu realizat în rândul persoanelor care locuiesc în Sardinia, Italia, una dintre așa-numitele „Zone Albastre” ale lumii, regiuni în care oamenii au șanse mai mari să împlinească 100 de ani, a descoperit că un factor adesea trecut cu vederea ar putea fi la fel de important.

Piesa lipsă din acest puzzle ar putea fi personalitatea, conform Science Alert.

Potrivit unei echipe de cercetători coordonate de psihologul Maria Chiara Fastame, de la Universitatea din Cagliari (Italia), personalitatea influențează modul în care răspundem provocărilor și interacționăm cu lumea din jurul nostru, contribuind la formarea obiceiurilor și comportamentelor care ne mențin activi pe măsură ce îmbătrânim.

Personalitatea, o piesă importantă în longevitate

Stabilirea rolului exact al personalității nu este deloc simplă. Îmbătrânirea sănătoasă este influențată de numeroși factori, de la moștenirea genetică până la mediul în care trăim, ceea ce face dificilă izolarea impactului unui singur element.

Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii de știință sunt atât de interesați de puținele „Zone Albastre” existente în lume, regiuni în care populația pare să trăiască mai mult decât media globală și unde incidența anumitor boli este mai redusă.

Maria Chiara Fastame și colegii săi și-au concentrat cercetarea asupra Zonei Albastre din Sardinia.

Ei au vrut să afle dacă anumite trăsături de personalitate sunt asociate cu starea de bine psihologică și cu calitatea vieții legată de sănătate (HRQoL), un indicator care ia în considerare atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihică.

Cercetătorii au pornit de la ipoteza că persoanele cu trăsături de personalitate mai adaptative vor avea o calitate a vieții mai bună din punctul de vedere al sănătății.

Studiul a analizat persoane cu vârste între 71 și 101 ani

La cercetare au participat 125 de adulți cu vârste cuprinse între 71 și 101 ani. 55 locuiau în Zona Albastră, iar 70 proveneau dintr-o comunitate apropiată, aflată în afara acesteia.

Cele două comunități au fost alese deoarece au un profil socio-economic și cultural foarte asemănător și beneficiază de același sistem public de sănătate gratuit oferit de statul italian.

Fiecare participant a fost evaluat prin teste, chestionare și interviuri care au analizat sănătatea fizică și psihică, stilul de viață (inclusiv activitățile de timp liber și hobby-urile), precum și cele cinci mari dimensiuni ale personalității: deschiderea către experiențe noi, conștiinciozitatea, extraversiunea, agreabilitatea și nevrotismul.

Curiozitatea și dorința de a învăța au făcut diferența

Un rezultat i-a surprins pe cercetători. Locuitorii Zonei Albastre nu au obținut scoruri semnificativ mai mari la capitolul calitatea vieții raportată la sănătate.

În schimb, aceștia au înregistrat un nivel mult mai ridicat al trăsăturii numite „deschidere către experiențe noi”, una dintre cele cinci mari dimensiuni ale personalității.

Acest lucru înseamnă că erau mai curioși, mai interesați să învețe lucruri noi, mai dispuși să exploreze idei diferite și să încerce experiențe noi.

Locuitorii Zonei Albastre au demonstrat, de asemenea, abilități mai bune de a face față situațiilor dificile, o competență emoțională mai ridicată și petreceau mai mult timp implicându-se în activități recreative care le stimulau mintea sau corpul.

Alte trăsături asociate cu o viață mai bună

Atunci când cercetătorii au analizat toți participanții împreună, fără a-i împărți în funcție de locul de reședință, au observat mai multe legături interesante. Persoanele cu un nivel ridicat de deschidere către experiențe noi aveau, în general, o stare psihologică mai bună și dedicau mai mult timp hobby-urilor.

În schimb, persoanele cu un nivel ridicat de nevrotism aveau tendința să raporteze o calitate mai scăzută a vieții din punctul de vedere al sănătății.

Personalitatea poate influența stilul de viață

Autorii studiului nu cred că personalitatea prelungește în mod direct viața, ci că influențează modul în care oamenii aleg să trăiască.

De exemplu, o persoană curioasă și implicată intelectual este mai predispusă să caute experiențe noi, să-și mențină relațiile sociale, să își dezvolte hobby-uri, să rămână activă și să continue să învețe pe tot parcursul vieții.

Astfel, personalitatea nu acționează separat de alimentație sau de exercițiile fizice, ci contribuie la formarea comportamentelor care favorizează o îmbătrânire sănătoasă.

Cercetătorii subliniază însă că studiul a fost unul de dimensiuni reduse și de tip observațional. Asta înseamnă că nu poate demonstra că personalitatea este cauza directă a unei îmbătrâniri sănătoase. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili relația exactă dintre aceste elemente.