Un nou ceas biologic ar putea prezice când vei muri. Ce au descoperit cercetătorii

Un nou ceas biologic ar putea prezice când vei muri. Ce au descoperit cercetătorii.

Oamenii de știință au conceput o serie de instrumente în încercarea de a estima îmbătrânirea biologică. Nu doar câte aniversări a avut o persoană, ci cât de uzate sunt organele și celulele sale, relatează Science Alert.

Multe dintre aceste instrumente sunt „ceasuri” epigenetice, care numără marcaje chimice de pe ADN ce se acumulează odată cu vârsta și stresul, dar nu sunt întotdeauna fiabile.

Acum, cercetătorii au dezvoltat un nou ceas bazat pe activitatea genelor, care prezice cu acuratețe durata de viață și surprinde caracteristici ale bolilor cronice. Asta nu înseamnă că îți poate spune exact câte zile mai ai de trăit înainte să părăsești această lume.

SOCIAL Ion Țiriac promite să construiască și un spital oncologic la Brașov pe lângă ansamblul imobiliar impresionant

19:52

REACȚIE Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, îl girează pe Eugen Tomac: „Sunt convins că va reuși să construiască o echipă și un program de guvernare care să răspundă așteptărilor românilor”

19:52

Sursă foto: Shutterstock

Ce au descoperit cercetătorii

Cercetătorii au descoperit că noua lor tehnică se descurcă destul de bine în estimarea cât de departe se află, probabil, o persoană sau un animal în cursul vieții.

Potrivit echipei de cercetare, algoritmul bazat pe biomarkeri va fi util pentru analizarea ratelor de îmbătrânire biologică între specii, inclusiv la oameni, și pentru înțelegerea momentelor în care această îmbătrânire se accelerează sau încetinește.

Noul ceas este ceea ce se numește un ceas transcriptomic. Elanalizează moleculele de ARN care traduc genele în proteine pentru a determina care gene sunt activate sau dezactivate. Pe măsură ce această activitate se schimbă odată cu înaintarea în vârstă, informația poate fi folosită ca o „semnătură” a îmbătrânirii.

Sursă foto: Shutterstock

Tehnologia a fost testată pe patru specii

Una dintre inovațiile cheie a fost colectarea unui set mare de date din patru specii, șoareci, șobolani, maimuțe macac și oameni, și compararea proceselor de îmbătrânire între animale și între diferite părți ale corpului.

„Îmbătrânirea și intervențiile modulează sănătatea și mortalitatea, însă mecanismele moleculare care stau la baza acestei modulări rămân neclare”, scriu cercetătorii în articolul lor publicat.

Echipa a descoperit că genele asociate cu procese precum diviziunea celulară sănătoasă și repararea rănilor acționează ca semne ale unei îmbătrâniri moleculare mai lente. Genele legate de moarte celulară și inflamație au fost markeri ai unei îmbătrâniri mai rapide și ai unei vârste biologice mai înaintate.

Aceste descoperiri au fost apoi integrate în noul ceas molecular, care a fost validat prin compararea cu alte modele de îmbătrânire și prin analize statistice.

Ceasul a demonstrat că poate evalua corect îmbătrânirea biologică mai lentă sau mai rapidă, precum și riscul de mortalitate. În cazul probelor de sânge uman, a putut prezice momentul morții la fel de bine ca cele mai performante ceasuri epigenetice. Mai mult, a identificat contribuții cunoscute la îmbătrânire, cum ar fi bolile cronice, în modele animale ale acestor boli și în țesuturi prelevate de la pacienți umani.

Sursă foto: Shutterstock

Semnăturile genetice ale îmbătrânirii sunt conservate între speciii

Semnalele genetice ale îmbătrânirii au fost surprinzător de conservate între toate cele patru specii, ceea ce înseamnă că se aliniază într-o măsură notabilă. Această consistență a fost observată și între mai multe tipuri de celule, inclusiv celule musculare și sanguine.

Această similaritate sugerează că acești biomarkeri pot fi semne reale ale îmbătrânirii, deși nu știm dacă ei contribuie efectiv la procesul de îmbătrânire.

„Nivelurile de exprimare ale genelor care protejează împotriva stresului celular și răspund la acesta sunt de mult timp cunoscute ca crescând odată cu vârsta, ceea ce sugerează răspunsuri adaptive, mai degrabă decât factori cauzali”, scrie João Pedro de Magalhães, biolog molecular la Universitatea din Birmingham, într-un comentariu asupra studiului.

Un mod în care acest nou instrument de analiză promite să fie util este testarea efectelor diferitelor intervenții. Ar putea fi folosit pentru a vedea cum schimbările de stil de viață sau medicamentele influențează îmbătrânirea biologică, fără teste sau studii clinice îndelungate.

Rămâne totuși un instrument de estimare și nu ar înlocui în multe cazuri testele sau studiile clinice, dar ar putea fi folosit pentru evaluări timpurii.

Recomandările autorului:

Locul în care trăiești poate influența cât de repede îmbătrânești, arată un studiu

Felul în care scriem poate ascunde semne timpurii de declin cognitiv, arată un nou studiu