Locul în care trăiești poate influența cât de repede îmbătrânești, arată un studiu

Locul în care trăiești poate influența cât de repede îmbătrânești, arată un studiu.

Factorii care influențează modul în care îmbătrânim s-ar putea să nu provină doar din interiorul organismului. Deși genele joacă un rol important în felul în care îmbătrânim, un nou studiu sugerează că nu contează doar originea genetică. Locul în care trăiești pare să influențeze și el procesul de îmbătrânire, scrie Science Alert.

Acest lucru se întâmplă deoarece mediul poate modifica modul în care genele se exprimă, ceea ce înseamnă că două persoane cu un fond genetic similar pot avea modele diferite de îmbătrânire și riscuri diferite de boală.

EXCLUSIV Este USR o creație a Securității? Istoricul Marius Oprea readuce în spațiul public o temă mai veche: Dacian Cioloș, unul dintre fondatori, a supravegheat casa Doina Cornea

18:46

REACȚIE Băsescu, despre un premier tehnocrat: „Ar fi un caraghios, vai mama lui”. Ce sfat i-a dat lui Nicușor Dan dacă nu se reface coaliția de guvernare

18:36

„Pentru prima dată, am realizat un profil detaliat al oamenilor din întreaga lume. Acest lucru ne permite să vedem ce caracteristici, precum metaboliții și microbii, sunt corelate cu etnia și care sunt influențate de geografie”, spune geneticianul Michael Snyder de la Universitatea Stanford.

Mediul poate accelera îmbătrânirea

Migrația face parte din comportamentul uman de mii de ani, însă în ultimele secole progresul tehnologic a extins enorm capacitatea noastră de a ne deplasa pe glob. Tocmai acest fenomen a fost folosit de Snyder și colegii săi pentru a încerca să distingă diferențele dintre influențele genetice și cele de mediu asupra corpului uman.

Ei au recrutat 322 de persoane din întreaga lume, majoritatea participante la una dintre cele cinci conferințe științifice, reprezentând origini europene, est-asiatice și sud-asiatice. Astfel, cercetătorii au analizat grupuri de oameni cu origini similare, dar care locuiau acum în regiuni diferite ale lumii.

Cercetătorii nu s-au limitat la ADN, ci au inclus o gamă largă de biomarkeri ai sănătății, precum proteine, grăsimi, bacterii intestinale, markeri imunitari și metaboliți.

Sursă foto: Shutterstock

Îmbătrânirea diferă între populații

Rezultatele au arătat că moștenirea genetică nu poate fi „ștearsă” doar prin mutarea într-o altă țară. Persoanele cu aceeași origine aveau caracteristici comune la nivel genetic, al microbiomului intestinal și al metabolismului, indiferent unde trăiau în lume.

De exemplu, persoanele de origine sud-asiatică prezentau o supraveghere imunitară mai ridicată, adică o activitate mai intensă a sistemului imunitar, ca răspuns la o expunere mai mare la antigeni. Persoanele cu origini est-asiatice prezentau modele distincte de metabolizare a grăsimilor, iar cele de origine europeană aveau un microbiom mai divers comparativ cu celelalte populații.

Totuși, traiul departe de regiunea de origine a fost asociat și cu anumite schimbări, diferite în funcție de populație. Una dintre cele mai remarcabile descoperiri a vizat vârsta biologică, adică cât de „bătrâne” par celulele și țesuturile corpului, în contrast cu vârsta cronologică a persoanei.

În special, est-asiaticii care locuiau în afara Asiei de Est prezentau o îmbătrânire biologică mai rapidă decât cei care trăiau în regiune. În cazul europenilor, situația era inversă. Cei care trăiau în Europa prezentau semne mai avansate de îmbătrânire biologică decât cei din America de Nord.

Caz în Austria. Ce a spus un cetățean român, în fața instanței, după ce a furat de la două bătrâne pe care le îngrijea

Gena nu este singurul factor

Cercetătorii cred că aceste diferențe sunt influențate de o combinație de factori, inclusiv dieta, expunerea la poluare, accesul la servicii medicale, stresul, stilul de viață și schimbările microbiomului intestinal după relocare.

Microbiomul pare să joace un rol deosebit de important. Anumite bacterii intestinale au fost asociate cu modificări ale unor grăsimi numite sfingolipide, care, la rândul lor, au fost legate de gene implicate în menținerea telomerilor, capacele protectoare ale cromozomilor, adesea asociate cu procesul de îmbătrânire.

„Nivelurile crescute de sfingolipide au fost asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, rezistență la insulină, ateroscleroză și neurodegenerare”, notează cercetătorii în lucrarea lor.

Această cercetare nu înseamnă că o anumită etnie îmbătrânește „mai bine” decât alta sau că efectele sunt universale. În schimb, studiul sugerează că recomandările medicale și nutriționale nu pot fi bazate pe un model universal și trebuie să țină cont de factori precum etnia și locul în care trăiește o persoană.

Recomandările autorului:

Un cerb amețit de fructe fermentate a pus pe jar autoritățile din Franța. Animalul a provocat haos pe șosele

Sindicaliștii din finanțe au început protestul în fața Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili. Ce nemulțumiri au angajații