The Guardian: britanicii, cuceriți de Transilvania: „Uitați de vampiri”. Aventura autentică din munții României mai ieftină decât în Alpi

Prestigioasa publicație The Guardian prezintă Transilvania dincolo de mitul lui Dracula: munți sălbatici, urși, lacuri, sate tradiționale și vacanțe mult mai ieftine decât în Alpi. Jurnaliștii britanici au descoperit Harghita într-o călătorie de familie de 12 zile.

Transilvania poate însemna mult mai mult decât Dracula, castele gotice și povești cu vampiri. Dincolo de imaginea care a făcut regiunea celebră în întreaga lume, există o Românie montană aproape neatinsă de turismul internațional, cu păduri nesfârșite, lacuri vulcanice, urși, sate tradiționale și locuri în care liniștea devine parte din experiență.

Aceasta este imaginea pe care publicația britanică The Guardian o oferă cititorilor săi într-un amplu reportaj dedicat unei vacanțe de familie prin județul Harghita și Carpații de Est.

„Uitați de poveștile cu vampiri.” Cu acest îndemn începe The Guardian incursiunea într-o Transilvanie foarte diferită de imaginea cu Dracula, castele întunecate și legende gotice prin care regiunea este promovată de decenii turiștilor străini.

Publicația britanică descoperă în centrul României o lume a pădurilor nesfârșite, a munților aproape pustii și a animalelor sălbatice, unde o familie poate petrece aproape două săptămâni departe de aglomerația marilor destinații turistice europene.

Reportajul urmărește o călătorie de 12 zile prin județul Harghita și Carpații de Est, cu opriri la Lacul Sfânta Ana, Mlaștina Mohoș, Lacu Roșu, Cheile Bicazului, Toplița, Munții Gurghiu, Harghita Mădăraș, Băile Homorod și lacul Zetea.

Călătoria începe din Brașov, în direcția opusă Castelului Bran și turismului construit în jurul legendei lui Dracula, dar peisajul se schimbă repede.

Apar drumuri pe care circulă încă fermieri cu căruțe trase de cai, biserici cu turle argintii, berze care își construiesc cuiburile pe stâlpii de electricitate și sate în care influența culturii secuiești este vizibilă la fiecare pas.

Potrivit reportajului, aproximativ 85% dintre turiștii care ajung în zonă sunt români, ceea ce face ca Harghita să rămână surprinzător de puțin cunoscută publicului internațional.

Iar unul dintre argumentele care ar putea atrage vizitatorii străini este prețul.

The Guardian remarcă faptul că o vacanță în această parte a României poate costa doar o fracțiune din prețul unei experiențe similare în Dolomiți sau în Alpii francezi și elvețieni.

Diferența nu este doar financiară. Lipsa aglomerației oferă, în opinia autorului, senzația unei aventuri mult mai autentice.

De la Lacul Sfânta Ana la urșii din Harghita și sălbăticia Munților Gurghiu

Prima oprire importantă este la Sâncrăieni, unde familia se cazează la Organicle Lodge, o cabană din lemn cu vedere către Munții Harghita.

Imaginea descrisă de publicația britanică este una aproape idilică: copii care aleargă prin grădină alături de animale, bere locală pe terasă, cai și ponei care pasc în apropiere, rândunici pe cer și berze care planează deasupra peisajului.

De aici, călătoria continuă către Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, și Mlaștina Mohoș, un peisaj pe care autorul îl compară cu o întoarcere în era glaciară.

Una dintre experiențele care impresionează cel mai puternic familia este întâlnirea cu urșii.

La un observator special amenajat sunt văzute patru exemplare, însă momentul memorabil se produce chiar pe drum, când turiștii observă o ursoaică împreună cu puiul ei plimbându-se prin pădure și adulmecând aerul de lângă șosea.

Harghita este prezentată drept una dintre regiunile europene cu o densitate importantă de urși, ceea ce transformă observarea faunei sălbatice într-unul dintre punctele de atracție ale zonei.

Traseul continuă către Lacu Roșu și spectaculoasele Chei ale Bicazului, printre pereți masivi de stâncă și formațiuni dominate de Piatra Altarului.

Urmează Castelul Lázár, iar apoi Toplița și Munții Gurghiu, unde reportajul ajunge la una dintre imaginile sale cele mai puternice.

La 1.550 de metri altitudine, departe de orice oraș sau sat, un foc de tabără arde la marginea pădurii, iar patru păstrăvi sunt gătiți pe o piatră încinsă.

Gazda familiei, Samir Teslovan, vorbește despre relația sa profundă cu muntele.

„Această zonă este foarte sălbatică. Când vin aici, în munți, îmi reîncarc bateriile, îmi reîncarc sufletul. Mă simt liber, ca vântul”, a declarat Samir Teslovan, proprietar de pensiune și ghid local din Toplița.

În jur se întind păduri de molid, brad, fag și pin, iar în depărtare munții dispar unul după altul în ceață.

Regiunea adăpostește urși, lupi și râși, dar pentru ghidul local adevărata atracție este tocmai izolarea.

„Prefer zonele sălbatice, unde nu merge nimeni. Sunt locuri aici pe care nimeni nu le cunoaște”, a declarat Samir Teslovan.

Experiența este completată de mâncare locală: păstrăv, brânză de burduf făcută în casă, cârnați de miel proveniți de la fermă și pălincă.

„Vin aici de-o viață. Bunicul și străbunicul meu veneau aici. Ascult tăcerea și sunetele pădurii, ale păsărilor și ale animalelor sălbatice”, a declarat Samir Teslovan.

Harghita, alternativa liniștită și mai ieftină la vacanțele din Alpi

Reportajul The Guardian nu se oprește la natura sălbatică. Călătoria prezintă și identitatea culturală aparte a regiunii, unde o mare parte a populației este de origine maghiară și se identifică drept secui.

Influența se vede în gastronomie, de la gulaș la kürtőskalács, dar și în porțile tradiționale secuiești sculptate în lemn, întâlnite în fața caselor.

Familia vizitează apoi Mini Transylvania Park, unde sunt reproduse în miniatură castele, palate și biserici din Transilvania, precum și Insect Park. Una dintre ultimele aventuri este ascensiunea pe Harghita Mădăraș, la 1.801 metri, cel mai înalt vârf al Munților Harghita.

Vremea nu este prietenoasă. Tunetele răsună, ploaia îi udă pe turiști, iar panorama celebră a locului rămâne ascunsă de nori.

Tocmai această atmosferă transformă însă experiența într-una memorabilă, printre steaguri, cruci, monumente și grămezi de pietre aflate în jurul vârfului.

Urmează o nouă sesiune de observare a urșilor în apropiere de Băile Homorod, unde sunt văzute inclusiv două femele impunătoare, iar aventura se încheie pe apa lacului Zetea.

Familia iese cu caiacul într-un peisaj dominat de pădure și liniște.

„Este cu adevărat o experiență frumoasă să fii pe apă. Uneori, urșii vin să bea apă pe mal”, a declarat Előd Tímár, coproprietar al KayaKing.

Finalul reportajului britanic surprinde poate cel mai bine imaginea Transilvaniei pe care The Guardian încearcă să o prezinte lumii.

Caiacul este lăsat pentru câteva momente să plutească în mijlocul lacului, înconjurat de copaci, fără aglomerație și fără zgomotul specific marilor destinații turistice.

Rămân doar apa, munții și pădurea. Este aceeași senzație descrisă la început de ghidul din Toplița: un loc în care omul își poate „reîncărca bateriile”, în mijlocul naturii și departe de agitație.

Pentru The Guardian, aceasta este adevărata atracție a Transilvaniei: nu mitul vampirilor, ci libertatea pe care încă o oferă o parte surprinzător de sălbatică și accesibilă a Europei.