UE renunță la statutul de „membru asociat” pentru Canada. Franța și Germania s-au opus propunerii pe fondul tensiunilor cu Trump

Uniunea Europeană a renunțat la propunerea de a acorda Canadei statutul de „membru asociat”, după opoziția mai multor state, inclusiv Franța și Germania. Bruxelles-ul și Ottawa pregătesc însă un parteneriat extins, în contextul tensiunilor comerciale cu SUA.

UE a eliminat din proiectul declarației comune cu Canada propunerea privind acordarea statutului de „membru asociat” al blocului comunitar. Decizia vine înaintea summitului UE-Canada de la Montreal, unde liderii europeni și canadieni urmează să discute aprofundarea relațiilor economice, politice și de securitate.

Potrivit celei mai recente versiuni a documentului, consultată de France 24 cele 27 de state membre au optat pentru o formulare mai puțin ambițioasă, care prevede dezvoltarea unei „asocieri tot mai strânse” între Canada și Uniunea Europeană.

Schimbarea a fost determinată de opoziția unui grup de țări, printre care Germania, Franța și Grecia, care nu au susținut introducerea conceptului de membru asociat în declarația comună, potrivit unor diplomați europeni.

Ideea fusese lansată în septembrie de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în discursul privind Starea Uniunii Europene. Propunerea a surprins unele guverne europene, în condițiile în care tratatele UE nu prevăd un asemenea statut.

Ce statut ar putea primi Canada și de ce s-au opus unele state europene

O versiune anterioară a declarației comune stabilea că Bruxelles-ul și Ottawa vor încerca să definească până la summitul UE-Canada din 2027 conceptul de „membru asociat”. Acesta ar fi trebuit să reflecte cooperarea aprofundată dintre cele două părți în domenii precum prosperitatea economică, securitatea și autonomia strategică.

În urma negocierilor dintre statele membre, formularea a fost modificată.

„Vom crea o asociere și mai strânsă între Canada și UE… și vom depune eforturi pentru a defini, până la Summitul UE-Canada din 2027, conceptul unei asocieri tot mai strânse a Canadei cu UE, fără a ajunge însă la statutul de membru cu drepturi depline”, se arată în proiectul declarației comune.

Documentul mai avea nevoie de aprobarea finală, iar statele membre puteau formula obiecții înaintea adoptării. Deși formularea referitoare la statutul Canadei a fost schimbată, Uniunea Europeană își menține intenția de a extinde semnificativ cooperarea cu Ottawa.

Premierul canadian Mark Carney a declarat marți că denumirea juridică a viitorului parteneriat este mai puțin importantă decât beneficiile concrete ale acestuia.

„Vestea bună este că nu contează denumirile specifice sau nomenclatura. Ceea ce contează este diferența pe care o va face în viața canadienilor”, a declarat Mark Carney, prim-ministrul Canadei.

Potrivit Reuters, cele două părți au convenit asupra principiului unei asocieri tot mai strânse, urmând ca detaliile viitoarei relații să fie stabilite până la summitul programat anul viitor.

Reuniunea de la Montreal, găzduită de Carney, începe joi, iar declarația comună este programată să fie făcută publică vineri. În prezent, legislația Uniunii Europene nu conține o definiție juridică a statutului de „membru asociat” și nu există un precedent pentru acordarea acestuia unui stat din afara blocului comunitar.

Apropierea Canadei de UE, pe fondul tensiunilor cu Donald Trump

Consolidarea relațiilor cu Europa reprezintă una dintre prioritățile guvernului condus de Mark Carney, care urmărește reducerea dependenței economice și de securitate a Canadei față de Statele Unite. Strategia a căpătat o importanță suplimentară după ce președintele Donald Trump a introdus tarife vamale asupra produselor canadiene, provocând tensiuni comerciale între Washington și Ottawa.

În paralel, Canada continuă negocierile comerciale cu administrația americană, iar apropierea de Uniunea Europeană ar putea genera noi divergențe cu Casa Albă.

Donald Trump a criticat anterior propunerea privind acordarea statutului de membru asociat al UE pentru Canada, calificând-o drept „ridicolă”. Șeful de la Casa Albă a avertizat că, dacă Washingtonul ar considera această inițiativă un „act ostil”, Statele Unite ar putea înceta relațiile comerciale cu Europa „în multe domenii”.

În ciuda acestor avertismente, liderii europeni și canadieni intenționează să își reafirme angajamentul față de o ordine internațională bazată pe reguli. Proiectul declarației comune include și o referire la sancțiunile impuse de Statele Unite Curții Penale Internaționale, instituție cu sediul la Haga.

Reprezentanții Uniunii Europene și ai Canadei își exprimă regretul profund față de aceste sancțiuni și reafirmă sprijinul pentru respectarea normelor internaționale.