Analogia sumbră făcută de Vladimir Putin: Marea Baltică ar putea deveni noua Strâmtoare Ormuz. Ce spune președintele rus despre relațiile cu țările europene

Vladimir Putin a declarat joi seară, în cadrul unei conferințe de presă după summitul Rusia-Africa, că Moscova este pregătită pentru un potențial război cu Europa, deși nu își dorește acest lucru. Mai mult, președintele rus a avertizat că o escaladare a tensiunilor în Marea Baltică ar putea oglindi criza maritimă din Strâmtoarea Ormuz.

„S-a menționat că Finlanda, la fel ca multe alte țări europene, urmărește și speră ca toți participanții la dialogul internațional să respecte dreptul internațional maritim. Noi susținem o astfel de abordare. Dar cum altfel? Altfel, am avea o situație asemănătoare celei create în Strâmtoarea Ormuz. Că cineva își dorește ca în Marea Baltică să apară o situație similară celei din Golful Persic sau din Strâmtoarea Ormuz? Nu știu. Noi nu ne dorim așa ceva”, a precizat Vladimir Putin.

În prezent, Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume, prin care trecea înainte de războiul dintre SUA și Iran aproximativ un sfert din producția de petrol globală, este complet blocată și măcinată de atacuri asupra vaselor petroliere.

Prin această analogie, Putin sugerează că Marea Baltică riscă să devină o zonă de conflict blocată militar, ceea ce ar afecta rutele comerciale internaționale dacă statele europene continuă să facă presiune asupra Rusiei.

Tensiunile din Marea Baltică au crescut după ce statele europene au impus măsuri stricte de inspecție și oprire a „flotei fantomă” de petroliere prin care Rusia își exportă petrolul, ocolind astfel sancțiunile. De asemenea, Moscova a mai afirmat cu alte ocazii că blocada sau confiscarea navelor sale civile va fi considerată o provocare directă.

În ultima perioadă, serviciile de informații din mai multe state europene și oficiali NATO au avertizat că, în ritmul actual de militarizare al Rusiei, aceasta ar putea fi capabilă din punct de vedere tehnic și logistic să testeze sau să atace un stat membru al Alianței Nord-Atlantice până în anul 2030. Drept urmare, Uniunea Europeană și-a stabilit ținte majore de producție de armament și consolidare militară pentru acest orizont de timp. Tot acest efort al UE a fost ironizat cu această ocazie de Putin, care a sugerat că economia de război a Rusiei și restructurarea armatei sale sunt deja la un nivel avansat, spre deosebire de țările europene care abia acum au început treaba.

„Se vorbește numai despre pregătirea pentru război până în anul 2030. Este corect sau nu? În primul rând, noi suntem pregătiți, dar nu ne dorim niciun război cu Europa. Iar ei, dacă cineva își dorește, n-au decât să se pregătească. Însă, până acum, nu și-au atins scopul de a provoca o înfrângere strategică Rusiei și este puțin probabil să fie posibil până în 2030. Iar dacă se va merge prea departe, nu vor mai exista învingători. Nimeni nu ar trebui să uite acest lucru”, a spus Putin.

Deși Putin a folosit în cadrul conferinței sale de joi o retorică agresivă, unde a afirmat că într-un război direct între Rusia și Europa „nu vor exista învingători”, președintele Rusiei a ținut să sublinieze intenția de restabilire a relațiilor diplomatice cordiale. Pe lângă remarcile belicoase, liderul rus „a întins” și o ramură de măslin. Cu doar două zile în urmă, Putin a avut discuții telefonice cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și cu premierul Norvegiei, Jonas Støre. Prin urmare, acesta a menționat că dacă Europa dorește discuții în bloc sau separate, pentru Rusia este „absolut indiferent” atâta timp cât se restabilesc legăturile.

„Susținem orice demers care vizează restabilirea unor relații în format complet și plenar cu țările europene. Fie cu toate la un pachet, prin intermediul cunoscutei organizații a UE, fie în mod bilateral, pentru noi este absolut indiferent cum vor prefera ei”, a menționat președintele rus.

Această nuanță evidențiată de Putin este o strategie de tipul „divide et impera”, întrucât Rusia preferă să negocieze direct cu statele europene în format bilateral, și nu cu UE ca bloc unitar, deoarece poate să folosească pârghii economice sau energetice, cum sunt consultările recente cu Slovacia.