Călin și Cristela Georgescu, a treia zi la DIICOT. Perchezițiile informatice continuă. Ce pot afla procurorii în urma procedurilor tehnice

Specialiștii de la Serviciul informatic a DIICOT continuă clonarea datelor din dispozitivele electronice ridicate de la reședința soților Georgescu din Mogoșoaia pentru a treia zi consecutiv, la proceduri fiind obligatorie prezența fostului candidat la alegeri dar și a soției acestuia, Cristela.

UPDATE: Cristela Georgescu a ajuns, la fel ca și în precedentele zile, în jurul orei 8.20, și a intrat pe ușa din față. Ea a salutat susținătorii aflați în fața DIICOT și apoi a intrat în sediul Parchetului anticorupție.

Știrea inițială: 

În ultimele două zile, Călin Georgescu a fost scos din arestul central și adus la sediul DIICOT unde anchetatorii clonează toate datele ce se regăsesc pe mediile optice de stocare din aparatura electronică ridicată la percheziții, precum, telefoane, laptop-uri, calculatoare sau tablete.

Perchezițiile informatice au loc în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro, în care Georgescu a fost arestat preventiv 30 de zile împreună cu omul de afaceri Ionel Rusen. Procurorii au ridicat 27 de dispozitive (stick-uri, telefoane, laptopuri etc) din locuința soților Georgescu din Mogoșoaia.

Ce pot afla anchetatorii

Ulterior fișierele ce se vor regăsi în clonele de pe serverele anchetatorilor vor fi introduse într-un program de filtrare și vor fi căutate nume, date, informații, conturi și alte date ce ar putea exista stocate în fișierele din aceste aparate electronice.

Anchetatorii pot decripta fișiere de tip „log” in care se afla stocate date precum parole, conturi, urme ale unor aplicații, chiar și dacă acestea au fost șterse, și de asemenea pot vizualiza fotografiile si filmările video, dacă acestea există.

O dată aflate parolele unor aplicații sau conturi anchetatorii pot accesa, conform mandatului dat de judecătorul de drepturi și libertăți, conturi de e-mail, ale unor aplicații de socializare care au anexate și servicii de mesagerie criptată, sau programe de securizare în cazul în care acestea au fost instalate ca un plus de siguranță.

În acest fel, anchetatorii DIICOT ar putea reface unele trasee, unele discuții ale soților Georgescu, ar putea crea hărți relaționale ale fostului candidat și ar putea să verifice rutina celui cercetat.

Totodată se poate vedea și dacă de pe aceste dispozitive au fost șterse date, ce fel de fișiere și când.

Toate aceste proceduri vor fi efectuate de către anchetatori doar asupra clonelor extrase pe propriile servere, fără a se atinge de datele informatice din dispozitivele ridicate la percheziții.

Cu probele obținute în urma acestor procedee tehnice, în numeroase dosare anchetatorii au extins urmărirea penală pentru noi fapte sau au disjuns noi dosare, cu noi fapte și persoane.

Cel mai recent caz de acest gen este cel în care preotul Cristian Pomohaci a fost arestat de DIICOT Târgu Mureș pentru fapte de pornografie infantilă, după ce anchetatorii dintr-un alt caz au descoperit în telefoanele acestuia numeroase filmulețe ale unor minori, cu tentă sexuală.

Motivele arestării – pregătirea fugii fără returnarea banilor

Cei trei judecători de la Curtea de Apel București care au fost în completul care a decis arestarea lui Călin Georgescu la contestație pentru 30 de zile au avut opinii diferite. Doi dintre ei au decis încarcerarea fostului candidat la prezidențiale și au motivat, printre altele, că „există suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele” și că Georgescu s-ar fi pregătit să plece din țară.

Pe de altă parte, judecătoarea care a făcut opinie separată – și a spus că măsura controlului judiciar este suficientă – a susținut că nu este destul de bine conturată existența unui grup infracțional și acuzația de înșelăciune ar putea fi, de fapt, o relație comercială reală. Inițial, judecătorul de drepturi și libertăți decisese eliberarea lui Călin Georgescu și punerea sa sub control judiciar. Gândul a obținut documentul de la Curtea de Apel București și prezintă concluziile.

Practic, Călin Georgescu este acuzat de procurorii DIICOT de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat. Prejudiciul în acest caz s-ar ridica la 1,1 milioane euro.

Judecătorii CAB care au decis arestarea preventivă explică pe larg în documentul intrat în posesia Gândul de ce s-a impus arestarea preventivă a fostului candidat la alegerile prezidențiale:

• Există suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile imputate – constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Instanța a apreciat că probele existente sunt suficiente în această fază procesuală, fără a fi necesar nivelul de certitudine cerut pentru condamnare. Prima instanță ajunsese deja la aceeași concluzie în privința existenței suspiciunii rezonabile.
• Instanța a considerat că există probe privind pregătirea unei eventuale sustrageri din țară, nu doar simple indicii. În special, a pus accent pe conversațiile confidențiale dintre cei doi inculpați, în care se discuta despre găsirea unei proprietăți în Italia, care să fie „securizată”, despre plecarea împreună cu copiii și alte persoane apropiate și despre necesitatea ca demersurile să nu fie detectate.
• Au fost considerate relevante discuțiile privind obținerea azilului politic în Italia. Potrivit motivării, Georgescu i-ar fi solicitat lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoanele care îl sprijineau, fiind invocate inclusiv contacte în Italia care ar fi putut facilita procedura.
• Au contat documentele și obiectele găsite la percheziții. Curtea menționează echipamente de bruiaj găsite în autoturismul folosit de Georgescu, precum și documente de tip „Diplomatic Passport – Order of Malta”, „Diplomatic Id” și alte înscrisuri cu aparență diplomatică. Instanța a apreciat că explicația potrivit căreia documentul ar fi fost primit doar ca semn de apreciere din Italia minimaliza semnificația acestor probe.
• Din coroborarea acestor elemente, instanța a concluzionat că riscul de sustragere este actual, chiar dacă unele dintre pregătiri ar fi început în mai 2025. Motivul: între timp ancheta a avansat, au fost administrate probe noi și în septembrie 2026 s-a pus în mișcare acțiunea penală.
• Curtea a apreciat și că există un risc pentru buna desfășurare a procesului penal, ancheta fiind încă în desfășurare: urmau audieri de martori, percheziții informatice, examinarea comunicațiilor și obținerea unor probe prin ordine europene de anchetă.
• Sub aspectul faptelor cercetate, judecătorii au apreciat că nu era vorba, la acest stadiu, doar despre un litigiu comercial. Din coroborarea probelor rezulta suspiciunea că inculpații nu ar fi urmărit în realitate executarea obligațiilor contractuale, ci obținerea unui folos patrimonial injust prin inducerea și menținerea în eroare a persoanei vătămate pe o perioadă îndelungată. Prejudiciul avut în vedere depășea 1 milion de euro.
• În final, Curtea a reținut că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și că simplul control judiciar nu este suficient pentru înlăturarea acestui pericol.

A doua validare a anchetei DIICOT

Tribunalul București a stabilit, miercuri, respingerea contestației făcute de soții Georgescu împotriva ordonanței procurorului de caz care a stabilit punerea sub sechestru pe durata cercetărilor a vilei acestora din Mogoșoaia.

În acest fel, un judecător de drepturi și libertăți a validat faptul că ancheta nu prezintă lacune până la acest moment care să îi permită să anuleze documentul anchetatorilor și să ridice sechestrul de pe bunul imobil al soților Georgescu.

Astfel contestația celor doi a fost respinsă ca neîntemeiată de Tribunalul București iar decizia este definitivă.

DIICOT a instituit măsura asigurătorie la data de 24 septembrie, în vederea recuperării eventualului prejudiciu de 1,1 milioane de euro din dosarul în care fostul prezidențiabil este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe extrem de grave, în formă continuată.

Cristela Georgescu la DIICOT

De marți, soția lui Călin Georgescu este chemată la sediul Direcției pentru a participa obligatoriu la perchezițiile informatice. La plecarea de la sediul Direcției aceasta a dat declarații presei cu privire la situația în care se află soțul său.

„Am fost supuși unor intervenții brutale, inacceptabile” / „Ne aflăm într-un stat care se pretinde democratic, care ne-a fost promis onest”

„Suntem o familie obișnuită și am fost supuși unor intervenții brutale, inacceptabile. Oricare dintre dumneavoastră, e important să conștientizați că vă puteți afla în această situație. Să vă treziți, într-o dimineață, acuzați de fapte pe care nu le-ați făcut sau tratați ca fiind vinovați, înainte să fiți judecați.

Important ca toată lumea să conștientizeze, ne aflăm într-un stat care se pretinde democratic, un stat de drept, care ne-a fost promis onest. Cu toate acestea, asistăm la o persecuție politică și un dosar politic în cea mai pură formă a sa. Acuzațiile din dosar sunt nefondate și neadevărate. Au fost grav încălcate libertăți și drepturi fundamentale, inclusiv ale CEDO. Voi reveni aici, la sediul DIICOT”, a declarat Cristela Georgescu, marți, la ieșirea din sediul DIICOT.

Socrul lui Georgescu, chemat să ofere explicații

Procurorii DIICOT continuă ancheta, declanșată în urmă cu două săptămâni, pe numele lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen și au stabilit aducerea fostului candidat la alegerile prezidențiale la sediu pentru ca acesta să participe, potrivit legii, la clonarea mediilor optice ale dispozitivelor ridicate din vila acestuia.

Tot marți, 6 octombrie, la aceeași oră, a fost citată la sediul DIICOT și soția fostului candidat la președinție, Cristela Georgescu, care trebuie să explice anchetatorilor dacă a cunoscut detalii despre afacerile soțului ei.

De asemenea, luni, 5 octombrie, anchetatorii DIICOT l-au chemat la audieri pe socrul lui Călin Georgescu, Vasile Moldoveanu, pentru a-l chestiona cu privire la remiterea din contul personal a sumei de 118.000 de lei către afaceristul Răzvan Leu.

Seniorul a trebuit să explice anchetatorilor de ce la detaliile transferului acestei sume el a menționat indicativul de „ÎMPRUMUT” deși indiciile și probele din dosar ar indica faptul că la bază ar fi vorba de o înșelăciune a celor cercetați față de afaceristul cu pricina.

Detaliile despre implicarea socrului lui Georgescu în cazul de înșelăciune

În actele anchetatorilor din dosarul în care Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile de către Curtea de Apel București, se arată că „după ce a făcut plata sumei de 1.100.000 euro și a realizat că este victima unei infracțiuni de înșelăciune, neobținând creditarea, Răzvan Leu a încercat efectuarea unei medieri la mediatorul Steluța Năstase, având biroul de lucru lângă Tribunalul București”.

„Medierea urma să aibă loc între Leu, Ion Negoescu, Ionel Rusen Călin Georgescu și Massimiliano Arena, toți fiind invitați la biroul mediatorului.

Înainte de data stabilită pentru a se prezenta la mediator, respectiv 18.10.2023, a primit prin transfer bancar suma de 118.000 lei de la numitul Vasile Moldoveanu, despre care a aflat că este socrul ori rudă cu soția lui Călin Georgescu.

Despre acest transfer, a fost anunțat telefonic de către Călin Georgescu care a confirmat transferul și a precizat că este un ajutor pe care îl oferă”, se arată în actele dosarului aflat la Curtea de Apel București.

Bani transferați de socrul lui Călin Georgescu, în numele fostului prezidențiabil

Tot acolo anchetatorii DIICOT mai arată și faptul că „în condițiile în care nicio operațiune de creditare nu s-a concretizat, iar persoanei vătămate Răzvan Leu nu i-a fost restituită suma achitată cu titlu de garanție, la data de 06.10.2023, persoana vătămată îi transmite lui Georgescu datele contului bancar în vederea efectuării unei plăți”.

„Persoana vătămată îi transmite datele contului solicitate, Călin Georgescu îi mulțumește și îi comunică faptul că va reveni cu privire la acest aspect („multumesc. Revin in scurt timp”).

La scurt timp după această comunicare, numitul Georgescu îi transmite persoanei vătămate o recipisă cu mențiunea „gata”, suma respectivă nefiind însă transferată direct de către Călin Georgescu, ci de către Vasile Moldoveanu, în calitate de socru al acestuia”, notează anchetatorii de la crimă organizată.

„Potrivit documentului justificativ cu privire la această tranzacție, rezultă că la data de 06.10.2023, numitul Vasile Moldoveanu a transferat către Răzvan Leu suma de 118.000 RON, fiind menționat la rubrica „detalii tranzacție” următoarea mențiune: „ÎMPRUMUT””, punctează anchetatorii în dosar pe baza probelor deținute.

Călin Georgescu, arestat pentru 30 de zile

Călin Georgescu a fost arestat preventiv marți, 29 septembrie, pentru o perioadă de 30 de zile în dosarul DIICOT în care este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe extrem de grave în formă continuată. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost ridicat de acasă de polițiști și dus la arestul central, acolo unde era așteptat de zeci de protestatari.

În momentul în care a ieșit pe poarta casei și i-a văzut pe susținători, Georgescu a vrut să își ridice în aer mâinile încătușate – la fel cum a făcut și în urmă cu o săptămână, atunci când a ieșit din sediul DIICOT, după ce a fost reținut pentru 24 de ore – însă, de data aceasta, polițiștii care îl țineau de brațe i-au împiedicat gestul. Ulterior, susținătorii săi au început să huiduie.

Imediat cum au aflat vestea arestării lui Călin Georgescu, zeci de susținători ai fostului candidat la prezidențiale s-au adunat în fața arestului central pentru a-și întâmpina favoritul. „Căline, Căline, poporul e cu tine!” sau „Ieșiți în stradă, dacă vă pasă!” sunt doar două dintre mesajele scandate de protestatari.

Călin Georgescu, reținut de DIICOT și eliberat de Tribunalul București, cu o săptămână înainte să fie arestat preventiv

Pe 21 septembrie 2026, Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore de DIICOT, într-un dosar în care procurorii îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Dosarul pornește de la plângerea unui om de afaceri care susține că a pierdut aproximativ 1,1 milioane de euro într-o schemă legată de obținerea unei finanțări pentru o afacere cu metale prețioase.