Ce interdicții i-a impus judecătorul lui Viorel Pașca, patronul „azilului groazei” din Bihor. Copiii acestuia nu au voie să comunice între ei

Publicat: 03 07. 2026, 00:10
Actualizat: 03 07. 2026, 00:19

Printre măsurile preventive impuse de Tribunalul București, în dosarul „azilului groazei” din Bihor, este interdicția ca liderul grupării, Viorel Pașca, să ia legătura cu cei trei fii ai săi. De asemenea, nici copiii lui Pașca nu au voie să comunice între ei.

După mai multe ore, în care judecătorul de drepturi și libertăți a analizat dosarul prezentat de procurorii DIICOT, magistratul i-a interzis lui Viorel Pașca să comunice cu cei trei fii. De asemenea, nici copiii soților Pașca nu au voie să ia legătura între ei.

Inculpatului nu i s-au impus interdicții în ceea ce privește relația cu soția.

Membrii familiei Pașca urmează să-și recupereze actele de identitate de la secția de Poliție, unde au fost reținuți, iar în cursul zilei de vineri aceștia vor pleca pleca spre Oradea, cu o cursă aeriană.

Ce interdicții i-a impus judecătorul lui Viorel Pașca, patronul „azilului groazei” din Bihor. Copiii acestuia nu au voie să comunice între ei

Lotul Pașca, sub control judiciar. DIICOT a contestat decizia Tribunalului București

Toți cei șase membri ai grupării, care se ocupau cu îngrijirea inadecvată a bătrânilor din Bihor, respectiv Viorel Pașca, soția și fiii, împreună cu șefa asociației Dumbrava, au fost plasați joi seară sub control judiciar de Tribunalul București.

Procurorii DIICOT au contestat decizia Tribunalului. Solicitarea va fi judecată la Curtea de Apel București.

Cum se apără Viorel Pașca

De-a lungul zilei, Viorel Pașca a oferit mai multe declarații în fața presei aflate în fața Tribunalului București, cu privire la acuzațiile care i se aduc. La ieșirea de la Tribunalul București, acesta a explicat de ce nu avea autorizație pentru azilele pe care le avea în subordine.

„Era imposibil să mă autorizez, pentru că noi, când am început, nu am crezut că activitatea va lua o asemenea amploare. Noi ne-am gândit că îngrijim 4-5 bolnavi care n-au unde sta. Când am început, am văzut un reportaj că au murit doi oameni în România de frig și am spus: „Uite că au murit doi oameni de frig pe stradă. Hai să-i ținem, că noi avem două camere goale.” Ne-am gândit să ajutăm doi bolnavi. N-am știut că ne va suna spitalul: „Hai că mai am unul, încă unul, încă unul.”, a afirmat Viorel Pașca.

„Mi-au trimis oameni în comă, mi-au trimis oameni pe moarte. Pot să vă spun că mi-au trimis un om cu cancer în ultima fază. Am avut un om, a murit acum vreo două luni, nu avea jumătate din față, nu-l puteai privi. L-am trimis la spital și, ce credeți, nu l-au ținut nici măcar o zi, nu l-au internat. Dacă spitalul l-a refuzat, spunând că n-are ce să-i facă, ce puteam eu să fac?”, a mai adăugat Pașca.

Viorel Pașca ar fi fost sprijinit de către șefii DGASPC Bihor în derularea operațiunii

Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că, după ce procurorii și polițiștii au descins și la sediul DGASPC Bihor și trei primării din județ, mai mulți funcționari publici ar fi vorbit cu anchetatorii despre legăturile pe care Viorel Pașca le avea cu oamenii-cheie din conducerea DGASPC Bihor.

În acest sens, Pașca ar fi avut conexiuni cu directorul DGASPC Bihor, Călin Puia, adjunctul acestuia, Mirela Abrudan dar și Livia Țepele, șefa Serviciului Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap. Mai multe detalii AICI.

Stenograme. Viorel Pașca: “Amu pentru epilepsie, ce, se cheamă ambulanța?!”

Într-o discuție purtată de Viorel Pașca cu o persoană pe nume Dănuț, i se aduce la cunoștință că o persoană de sex feminin adăpostită într-una din casele deținute de inculpat a căzut în timp ce se afla la baie.

Pașca îi cere interlocutorului să ”pună femeia în pat și gata” și se interesează dacă e conștientă. Acesta îi spune că în acel moment femeia are crize de epilepsie, Pașca reacționează cu indiferență: „No, las că îi trece! Bine!”

“ În aceeași zi, la ora 21:18:01, cei doi au o altă discuție, în cadrul căreia Dănuț îl informează pe Pașca Vasile-Teodor, că persoana în cauză nu este bine și că are din nou crize de epilepsie.

“În acest context, reacția lui Pașca este următoarea: “Amu pentru epilepsie, ce, să cheamă ambulanța?! Doar …”(se întrerupe)/: “Că i-o trece!” “Cu toate că interlocutorul insistă cu privire la starea gravă a persoanei, Pașca Viorel continuă să aibă aceeași atitudine pasivă: “„Păi o să îi treacă iar! „/„ce o fi, o fi!”, notează anchetatorii. Mai multe detalii AICI.

Ilie Bolojan ar fi știut de „azilul groazei” al lui Viorel Pașca

Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, în perioada 2020-2024, ar fi știut despre „azilul groazei”, administrat de Viorel Pașca. Mai mult, premierul demis chiar a lăudat de două ori centrul, unde procurorii DIICOT au descoperit persoane vulnerabile ținute în condiții precare, transmite Antena 3 CNN.

Este vorba despre două rapoarte, din 2021 și 2023, în care Ilie Bolojan menționează „buna colaborare” dintre Consiliul Județean Bihor și Asociația D.P.G. din Dumbrava. Detalii AICI.

Premierul demis a respins orice legătură cu Viorel Pașca și centrul pe care îl administra, în cadrul unei conferințe desfășurate la sediul Guvernului.

Azilele Groazei la Bihor

În iulie 2026, DIICOT a deschis o anchetă în care îl acuză pe Viorel Pașca și pe apropiați ai săi că ar fi folosit o asociație cu aparență umanitară ca paravan pentru exploatarea unor persoane vulnerabile: bătrâni, persoane bolnave, persoane cu dizabilități psihice sau fără sprijin. Procurorii susțin că oamenii erau recrutați, primiți și adăpostiți în imobile din Bihor, iar veniturile lor — pensii, indemnizații, ajutoare sociale și donații — ar fi fost controlate sau folosite de grupare.

În dosar au fost reținute șase persoane, între care Viorel Pașca, soția sa, fiii săi și Delia Păcală, o persoană descrisă de presă ca având rol de coordonare în cadrul asociației.

Aceștia sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane, după ce ar fi exploatat împreună sute de persoane vârstnice, lipsite de apărare.